Nevoia de sprijin real pentru părinți, stilurile parentale și consumul de alcool la minori. „Prevenția începe acasă, dar nu se poate opri acolo”

Date îngrijorătoare despre consumul de alcool la minori

Evenimentul a fost deschis de Daniela Boșca, directorul executiv al FONPC, care a explicat miza întâlnirii și importanța unei abordări comune. Daniela se declară un simplu om, un psiholog care vorbește despre prevenire, despre suportul parental, relațiile autentice, diferențele dintre generații și despre cum putem să găsim o cale comună, dar și despre stilurile parentale.  „Astăzi vorbim despre părinți și despre profesioniști și cum putem să-i ajutăm pe copii. Generația care este de foarte multe ori etichetată o generație a potențialului și o generație care să ne aducă multe bucurii”, a spus ea.

Potrivit explicațiilor oferite în cadrul evenimentului, ideea cercetării a pornit dintr-o conversație despre necesitatea unor date relevante pentru România, pe modelul unor studii realizate anterior în alte țări. Studiul a analizat legătura dintre modelele parentale, consumul de alcool și probabilitatea dezvoltării unui consum abuziv de la vârsta fragedă către vârsta adultă.

Ulterior, demersul a fost completat de workshopuri, platforme online și podcasturi dedicate părinților și profesorilor.

În cadrul dezbaterii au fost prezentate date privind consumul de alcool în rândul copiilor:

• 30% dintre copiii între 10 și 14 ani au consumat cel puțin o dată alcool;
• 8% dintre ei s-au îmbătat;
• 69% dintre copii spun că își procură foarte ușor alcool;
• 81% dintre adolescenții între 15 și 16 ani au consumat cel puțin o dată alcool.

De asemenea, au fost menționate și alte riscuri:

• 53% dintre copii sunt în risc de dependență de social media;
• un copil poate petrece între 6 și 8 ore online în timpul săptămânii și aproximativ 12 ore în weekend;
• unul din doi copii a încercat țigările electronice.

Cele patru stiluri parentale sunt:

• stilul democratic
• stilul autoritar
• stilul permisiv 
• stilul neglijent

„Părinții și profesorii nu ar trebui să se acuze reciproc” 

Mesajul transmis a fost că prevenția trebuie să devină prioritară. A fost subliniată ideea că părinții și profesorii nu ar trebui să se acuze reciproc, ci să construiască împreună modele sănătoase pentru copii. De asemenea, s-a vorbit despre diferențele dintre comunitățile vulnerabile și mediile în care părinții au acces la informații online, dar nu întotdeauna la informații verificate.

Unul dintre invitați a fost Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru Învățământ, implicat în inițiative legislative din zona educației și a politicilor sociale. Acesta a anunțat că săptămâna viitoare va fi organizată o nouă întâlnire dedicată siguranței copiilor în mediul online, în contextul în care tema protecției minorilor a devenit una centrală pe agenda publică.

Președintele Comisiei a atras atenția asupra instabilității legislative din domeniul educației, arătând că România se numără printre țările cu cele mai multe modificări legislative în acest sector. A amintit, în acest context, Legea educației nr. 1/2011, care a suferit peste o sută de modificări până în 2023, subliniind că excesul de reglementare și schimbările frecvente nu produc neapărat rezultate mai bune.

În opinia sa, prevenția este esențială, însă la fel de important este modul în care aceasta este realizată. A oferit exemplul campaniilor antidrog în care sunt prezentate cazuri de persoane care au reușit să se recupereze, menționând că, potrivit unor analize internaționale, acest tip de abordare poate avea uneori efect invers, sugerând ideea că riscurile sunt ușor reversibile.

Prevenția, a subliniat acesta, nu poate însemna doar evenimente punctuale sau caravane ocazionale. Este nevoie de expunere constantă a tinerilor la activități educaționale și de un plan coerent, susținut pe termen lung.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Alte provocări majore cu care se confruntă tinerii 

Un alt punct important al intervenției a fost legat de complexitatea provocărilor actuale. Pe lângă problemele tradiționale ale sistemului educațional, abandon școlar, analfabetism funcțional, școala și familia se confruntă astăzi cu adicții, probleme de sănătate mintală și presiuni sociale tot mai accentuate.

A fost invocat și un studiu prezentat la Camera Deputaților în decembrie anul trecut, realizat de specialiști din facultăți de Psihologie și Sociologie, potrivit căruia 21,9% dintre studenții din România au declarat că s-au gândit la sinucidere. Cifra, aproape dublă față de ediția anterioară a studiului, a fost descrisă drept un semnal de alarmă care ar trebui să mobilizeze atât instituțiile publice, cât și organizațiile neguvernamentale.

În acest context, mesajul central a fost acela al colaborării, cum că nici școala, nici familia, nici societatea civilă și nici mediul de afaceri nu pot gestiona singure aceste provocări. S-a spus că este nevoie de o viziune națională stabilă, care să nu fie modificată la intervale scurte, și de o platformă comună de acțiune.

În cadrul consultărilor deja organizate au participat asociații de elevi, părinți și tineri, dialogurile fiind descrise ca fiind consistente și constructive. Pozițiile au fost diferite: o parte dintre părinți a susținut interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale, în timp ce tinerii au propus mai degrabă restricții și versiuni adaptate vârstei, după modelul platformelor de streaming.

Seria dezbaterilor va continua, fiind planificate șase întâlniri cu diferite categorii de beneficiari și specialiști.

În aceeași linie a colaborării, reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție au subliniat că instituția lucrează de aproape 30 de ani în parteneriat cu societatea civilă, având ca obiectiv principal interesul superior al copilului.

Aceștia au arătat că, deși există un cadru legislativ amplu, problema reală rămâne coerența și implementarea. Lipsa de corelare între politici și absența unei continuități afectează eficiența intervențiilor. Consultarea ONG-urilor și a specialiștilor a fost descrisă drept o practică constantă, mai ales în procesul de actualizare a legislației.

Reprezentanții autorității au subliniat, totodată, că statul nu poate reglementa în totalitate comportamentele din interiorul familiei. Deși legea poate stabili limite – inclusiv în ceea ce privește expunerea minorilor la alcool – formarea valorilor și a modelelor de comportament are loc în primul rând în familie.

Copiii și adolescenții se află la intersecția mai multor sisteme: familie, școală, sănătate, comunitate, iar vulnerabilitățile se acumulează mai ales în mediile marcate de sărăcie, conflicte familiale sau procese juridice prelungite între părinți. În aceste contexte, riscurile de abandon, abuz sau dezvoltare a unor adicții cresc semnificativ.

Soluțiile propuse au vizat dezvoltarea unor programe integrate de sprijin pentru familie, educație parentală adaptată vârstei copilului, intervenții în comunități vulnerabile și proiecte-pilot în zonele cu risc crescut, identificate pe baza studiilor existente. Accentul a fost pus pe politici bazate pe date și pe parteneriate reale, construite pe încredere și expertiză.

Dezbaterea a reconfirmat ideea că prevenția începe acasă, dar nu se poate opri acolo. Fără coordonare între familie, școală, autorități și societatea civilă, orice strategie rămâne fragmentată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro