Marius Bodnariu, la 10 ani de la drama familiei sale, care a inspirat filmul „Fjord”: „Nu cred că se mai poate pretinde că Norvegia e imaculată”

Bodnariu a dat exemplul familiei Samson, ale cărei fete, Sara și Tiana, au fost preluate de lângă părinți de mai bine de trei ani de serviciile sociale din Suedia. Libertatea a relatat povestea familiei Samson, pe larg, încă din anul 2024.  

Marius Bodnariu susține că înainte de realizarea filmului „Fjord” a fost contactat de Cristian Mungiu. Românul spune că nu știe dacă în film este prezentat într-un mod pozitiv sau negativ, dar se bucură că problema familiilor ale căror copii sunt preluați din familie este pusă în discuție odată cu premierea filmului. 

Familia Bodnariu, stabilită de 10 ani în România

Cazul familiei Bodnariu a făcut înconjurul lumii în urmă cu 10 ani, când zeci de mii de români din România și diaspora, în special membri ai comunității neoprotestante, din care face parte familia Bodnariu, au protestat în toată lumea, cerând ca Barnevernet (Protecția Copilului din Norvegia) să restituie copiii familiei Bodnariu. 

În 2016, după ce copiii s-au întors în familie, Marius și Ruth Bodnariu s-au stabilit definitiv în România. Succesul de care s-a bucurat la Cannes filmul „Fjord”, inspirat din povestea lor, a reamintit de cazul familiei Bodnariu, care are în prezent șapte copii. 

„N-am mai plecat în Norvegia. Foarte mulți au venit cu această întrebare. Este riscant să ne întoarcem. Nu avem niciun fel de restricție, interdicție, doar că, am văzut și în alte cazuri, Norvegia încă nu recunoaște că a greșit, deși sunt foarte multe cazuri la CEDO împotriva Norvegiei. E clar că există o problemă de sistem acolo și un abuz sistemic. Ei spun că trebuie să facă o reformă, dar nu specifică ce anume și de ce. Sunt răzbunători și imprevizibili și din cauza asta nu ne-am mai dus”, a declarat Marius Bodnariu, potrivit căruia familia Bodnariu este stabilită în zona Brașov. Peisajele „aduc un pic a Norvegia”. „Ne lipsește apa, dar ne place, aici ne-am acomodat, copiilor le place”, a mai declarat Marius Bodnariu. 

„Pentru noi e important că se discută subiectul”

Descrierea poveștii din filmul „Fjord”, potrivit căreia Mihai și Lisbet Gheorghi sunt un cuplu penticostal romano-norvegian cu cinci copii seamănă izbitor cu povestea familiei Bodnariu. Marius Bodnariu a declarat pentru Libertatea că în documentarea filmului, Cristian Mungiu l-a căutat pentru a sta de vorbă, dar nu știe cât din povestea familiei sale se regăsește în film. 

„Am avut contact  (n.r. cu Cristian Mungiu). Din conferința de presă de la Cannes, dar și din experiența de jurnalist a domnului Mungiu, am înțeles că a făcut o cercetare pe această problemă. Am fost și noi implicați în această documentare, dar rezultatul nu îl știm. N-am văzut filmul și nu știm cât de mult din povestea noastră a fost inclusă în film ca realitate, nu știm cât de mult este ficțiune”, a mai spus Marius Bodnariu. 

Bărbatul a mărturisit că nu crede că filmul redă în integralitate povestea familiei sale și nu știe dacă ce a fost introdus sau scos pune familia sa într-o lumină mai bună sau mai rea. „Pentru noi e important că se discută subiectul, că a avut curaj să abordeze acest subiect foarte controversat, cel puțin în Norvegia sau în societățile progresiste, cum le-a numit dânsul. Este un subiect încă actual și aș vrea să subliniez actualitatea subiectului”, a evidențiat Marius Bodnariu. 

Prin experiența pe care a avut-o cu Barnevernet, Bodnariu a ajuns să se implice în sprijinirea altor familii care s-au confruntat cu serviciile de protecție a copilului. „Realizăm că problema n-a dispărut total nici din Norvegia și mai cu seamă din alte state învecinate. Mă refer la cazul familiei Samson (n.r. din Suedia), care este foarte asemănător cazului nostru”, a mai declarat Bodnariu, salutând momentul apariției „Fjord”. 

„Sperăm să se aducă lumină și în Suedia”

Marius Bodnariu și-a amintit că în perioada în care familia sa se lupta cu Barnevernet pentru recuperarea copiilor, „imaginea aceea imaculată a Norvegiei” îi făcea pe foarte mulți să fie sceptici că se pot face abuzuri. „Din pricina faptului că nu am putut să publicăm nimic din dosar, deoarece ne-ar fi incriminat și eram pasibili de o pedeapă penală. Mulți erau foarte sceptici. Era de necrezut, era incredibil ca Norvegia să poată produce un abuz așa mare sau o intervenție atât de dură care să nu fie fondată. Ei bine, intervenția nu a fost fondată și a fost foarte disproporționată, iar asta s-a demonstrat și s-a văzut și în alte cazuri și s-a văzut în istoricul legal pe care Norvegia l-a avut la CEDO”, a mai declarat Bodnariu pentru Libertatea. 

Tatăl care a reușit să își recupereze copiii preluați de Barnevernet îi provoacă pe cei care se gândesc dacă este posibil ca și în Suedia să se comită abuzuri să aibă în vedere că „la fel se vorbea despre Norvegia acum 10 ani”. „Nu cred că se mai poate pretinde că Norvegia e imaculată. Aș vrea cu aceeași critică acum să privim spre Suedia și să ne dăm seama că și acolo sunt abuzuri foarte mari. Sperăm ca prin suferința familiei Samson, care durează de mai bine de trei ani și jumătate, să se aducă lumină și în Suedia. În primul rând, ne dorim ca fetele familiei Samson, Sara și Tana, 14 și 13 ani, să revină în familie. Apoi este și dorința familiei Samson ca suferința lor să aducă speranță și rezolvare și celorlalte cazuri de abuz care se petrec în Suedia”, a mai declarat Marius Bodnariu pentru Libertatea.

„România a intervenit decisiv în favoarea Suediei și nu am primit nimic înapoi”

Acelora cărora le este imposibil să creadă că în sistemele de protecție a copilului din Norvegia au fost sau sunt comise abuzuri, le recomandă „să fie onești, să fie critici”. „Sunt documente oficiale ale CEDO sau Comisiei Europene. Există un raport substanțial făcut împotriva Norvegiei. Am înțeles că Norvegia a mai luat măsuri între timp, chiar dacă nu vor să recunoască faptul că au avut o problemă. Aroganța cred că a fost un element care a condus la apariția acestui sistem diabolic foarte bine finanțat, foarte bine uns, în umbra căruia s-a făcut foarte multe abuzuri. Noi am fost un caz fericit. Așa a îngăduit Dumnezeu”, a mai declarat Marius Bodnariu pentru Libertatea. 

Un alt argument adus de Marius Bodnariu celor care nu cred că sunt comise abuzuri este ignorarea statului român în cazul familiei Samson din Suedia. „Să știți că statul român s-a implicat foarte serios în dreptul familiei Samson. Probabil că se puteau face mai multe, nu discut, dar s-au făcut deja foarte multe demersuri și foarte serioase demersuri pe plan politic, diplomatic, juridic, iar România a fost pur și simplu ignorată, deși ar trebui să fim pe picior de egalitate ca țări din Uniunea Europeană”, a argumentat românul care a inspirat „Fjord”. 

Marius Bodnariu consideră că, pentru intrarea Suediei în NATO „România a intervenit decisiv în favoarea Suediei și nu am primit nimic înapoi”. „Nici măcar aceste două fete pentru care ne-am luptat și inclusiv ambasada, Ministerul Afacerilor Externe, delegația de parlamentari au făcut demersuri. Nu am primit absolut nimic înapoi de la Suedia și este foarte nedrept și supărător”, a mai declarat Marius Bodnariu pentru Libertatea.

„Ar fi bine ca statul român să facă o campanie de conștientizare a cetățenilor români”

Una dintre acuzațiile aduse familiilor conservatoare care intră în conflict cu sistemele de protecție socială din țările nordice este că s-au dus acolo, deși cunosc că sistemul este unul strict în ceea ce privește modul de educație al copiilor. „Nu vorbim numai de familii de est-europeni sau de români. Sunt luați și americani, inclusiv ai lor, băștinași. Abuzul este sistematic și se îndreaptă în special către persoane vulnerabile. Nu spun că nu se întâmplă și lucruri bune în sistemul social și că nu sunt copii în situații critice care trebuie scoși din mediul în care se află și trebuie să fie avut grijă de ei. Eu vorbesc acum de abuzurile care se întâmplă și sunt mii și zeci de mii de abuzuri. Nu e pentru că au un sistem strict. Este un sistem strict. Problema este că este abuzat acest sistem, încalcă propriile reguli”, a insistat Bodnariu. 

Bărbatul susține că una dintre problemele pe care le-a identificat este că este încălcat dreptul la un proces corect. „De exemplu, nu poți să te aperi cum trebuie. Asta nu înseamnă că sunt stricți. Când deja nu mai există justiție, nu mai există empatie, profesionalism din partea lucrătorilor sociali, deja vorbim de abuzuri, nu vorbim de un sistem strict legal”, a mai spus Marius Bodnariu, care a avertizat că românii trebuie să fie conștienți de aceste lucruri. 

Marius Bodnariu susține că vrea în viitor să se implice și într-o campanie de conștientizare a românilor cu privire la ce li se poate întâmpla. „Ar fi bine ca statul român să facă o campanie de conștientizare a cetățenilor români în astfel de țări. Să știți că am vorbit cu foarte multe familii, nu neapărat creștini, care sunt șocați când ajung în astfel de situații, pentru că nu le vine să creadă că li se întâmplă lor. De ce noi am ieșit în evidență? De ce acum familia Samson este în evidență? Noi am ieșit în evidență pentru că biserica s-a mobilizat în cazurile noastre. Atât. Nu că am fost noi mai criminali sau dintr-o secțiune aparte mai vizată, nu. Foarte mulți sunt vizați, doar că nimeni nu strigă pentru ceilalți. Pentru noi s-a mobilizat familia, apoi biserica. Sper că asta o conștientizăm cu toții, nu numai penticostalii, ci toate celelalte confesiuni”, a mai declarat bărbatul, reamintind că una din familiile care a rămas fără copii în Norvegia a fost o familie ortodoxă – familia Nan. 

Protecția copilului, „un pic de loterie”

Marius Bodnariu susține că sistemul de protecție a copilului din Norvegia variază de la comună la comună, existând posibilitatea să fie comunități unde sistemul să funcționeze mai bine. „E un pic de loterie acolo. N-aș putea să spun statistic unde e mai safe, unde ești mai în siguranță. În general, în orașele mai mari, unde sunt cazuri reale cu o pondere mai mare, copiii neglijați sau familii cu probleme și au mai mult de lucru, biroul de asistență socială are mai mult de lucru și nu se iau imediat de familii la care este interpretabil, nu se fac așa multe abuzuri”, a explicat Marius Bodnariu pentru Libertatea. 

Românul susține că a observat un „pattern” potrivit căruia ponderea de abuzuri crește în comunități mai mici, unde există probleme financiare la nivel de comunitate locală și unde, copiii din familie, sistemul social începe să aducă bani la bugetul local. „Cazurile în care se implică devin chestii profitabile pentru bugetul local, pentru că se implică tot felul de fonduri dintr-un buget național alocat pentru astfel de cazuri. Dar este un sistem care permite abuzul. Nu este strict, în sensul că sunt proceduri foarte clare și delimitate. Din contră, e un sistem în care i se acordă foarte multă putere agentului social, care poate să ia decizii de viață și de moarte în privința unui adolescent sau unui copil.  Odată întreprinse aceste măsuri, foarte greu dau înapoi, foarte greu recunosc că au făcut o greșeală și sistemul le permite să se acopere și să meargă mai departe până când reușesc să distrugă familia respectivă”, a mai spus Bodnariu.

„Părinții au dezvoltat o nesiguranță tot mai mare”

Marius Bodnariu susține că, în opinia sa, o cauză a „ciocnirii civilizațiilor” în țările nordice pleacă de la o problemă care stă la baza sistemului: modul în care statul se raportează la copii în relația cu familia. „S-a dezvoltat în timp o percepție potrivit căreia copilul este al comunității, ulterior al statului, reprezentat printr-o multitudine de experți și agenți sociali, psihologi și așa mai departe, care cunosc copiii, scopul lor, ce ar fi mai bine pentru ei să facă în viață, mult mai bine decât părinții. Orice disensiune, orice părere care nu concură la această idee este imediat atacată. Am văzut asta în societatea norvegiană și părinții încep să dezvolte o nesiguranță ca părinți în ceea ce privește creșterea copiilor”, a declarat Bodnariu. 

Bărbatul susține că sfaturile specialiștilor nu sunt rele, fiind multe lucruri pe care părinții le pot învăța, dar „în România, deși suntem noi catalogați retro din perspectiva occidentală, încă există acest principiu că Dumnezeu a lăsat în noi instincte sănătoase, de părinte care știe care e nevoia reală a copilului”. „Este un instinct în tine. În Occident, prin așa-zisa știință, aceste instincte au fost tot mai oprimate, părinții au dezvoltat o nesiguranță tot mai mare și simt că sunt tot mai dependenți de ce spune expertul sau agentul social”, a mai spus Marius Bodnariu pentru Libertatea. 

„Hai mai întâi să stabilim lucrurile despre care am crezut că sunt deja stabilite”

Într-un interviu pe care l-a acordat după proiecția „Fjord” la Cannes, Cristian Mungiu a spus că după acest film ar trebui „să ne întâlnim undeva la mijloc și să începem prin a accepta că unii oameni nu vor avea aceleași opinii și valori ca noi”. Marius Bodnariu susține că în momentul în care „te afli în situația aceea să nu mai ai copii și să fii stigmatizat și văzut ca un criminal între vecini, între colegi, să-ți fie rușine să mai ieși din casă, nu te mai simți om”. 

Bodnariu spune că unii dintre asistenții sociali sunt părinți buni, dar când ajung la serviciu „își dau jos haina de părinte și o iau pe cea de asistent social și nu mai au capacitatea să discearnă, să empatizeze, să vadă calitățile din părinți”. 

„Ca părinte să ți se ia copilul, nu vreau să fac apel la emoții, dar cam ți-ai pierdut rostul, ai cam dat-o în bară cu viața. De asta spun. Despre ce dialog vorbim? Putem să vorbim de nuanțe, de dialog, de toleranță și e bine să vorbim despre ele. Dar hai mai întâi să stabilim lucrurile despre care am crezut că sunt deja stabilite și dacă este un drept al familiei și al vieții private, hai să vedem despre ce e vorba și să-l respectăm. Dacă se poate vorbi de o libertate de conștiință, și s-a vorbit de zeci de ani de zile, hai să ne întoarcem un pic înapoi să vedem unde s-a pierdut acest principiu”, a mai declarat Marius Bodnariu pentru Libertatea. 

Tatăl al cărui caz a inspirat filmul „Fjord” susține că „nu ar trebui să reinventăm ce înseamnă familia, dreptul familiei, dreptul copilului”. „Există deja o serie bună de lucruri pentru care suntem mulțumitori când vorbim de drepturile omului și de misiunea CEDO în a veghea ca acestea sunt implementate. Deci, măcar dacă acestea s-ar respecta în aceste state, deja avem un alt punct de plecare pentru aceste discuții. Ar ușura foarte mult discuțiile”, a mai spus Marius Bodnariu.

Cristian Mungiu: „Un film făcut să te îndemne să te îndoiești din când în când de părerile tale”

Într-un interviu acordat Digi24, după premierea de la Cannes, Cristian Mungiu a declarat că filmul nu e pornit de la un caz real, „cât de la un fel de situație care relevă raportul ăsta de diferență de cultură între noi și cei din nord și mai în general spus între cei mai tradiționali, cei mai progresiști și mai departe este o întâlnire între două familii”. 

„Sunt două familii între care una nou mutată și una care locuia deja în acel fjord, care să întâlnesc, copiii se împrietenesc…Asta e ocazia ca să vadă că, deși se înțeleg foarte bine, sunt și multe lucruri în privința valorilor fundamentale pe care le văd diferit. Și e important să vedem cum gestionăm lucrul ăsta, pentru că, vedeți, societățile noastre de astăzi sunt, din păcate, foarte despărțite ca valori și am ajuns la momentul la care sunt așa niște grupuri sociale care n-au niciun simpatie și nicio nicio înțelegere unele față de celelalte. Ori asta nu e definiția unei societăți moderne în care să putem trăi”, a declarat regizorul. 

În același interviu acordat televiziunii, regizorul a mai spus că „trebuie să avem un fel de toleranță față de ceilalți și asta pleacă de la curiozitate, în clipa în care tu crezi că deja știi și că adevărul, e unul singur și îl stăpânești tu și că ceilalți sunt spălați pe creier, e foarte greu să comunici”. „ „Mi-aș dori foarte mult ca cei care intră în sală să vadă filmul ăsta să nu intre cu ideea că știu de la început care e situația, observă, știu care era adevărul și ies cu aceeași părere cu care au intrat. E un film, făcut, pe cât posibil, să te îndemne să te îndoiești din când în când de părerile tale, să te gândești mai bine”, a mai spus Mungiu la Digi24. 

Critic de film norvegian, după „Fjord”: „Critici dure la adresa protecției copilului din Norvegia” 

Birger Vistmo, critic de film din anul 1998 la NRK, televiziunea publică din Norvegia, a scris după proiecția de la Cannes că filmul Fjord „adesează critici usturătoare protecției copilului (n.r. din Norvegia)”. În același timp, mai arată criticul „Mungiu descrie și modul în care sunt puse la îndoială credibilitatea personajelor principale din cauza credințelor și tradițiilor lor”. 

Potrivit criticului de film de la televiziunea publică norvegiană „Fjord” „creează atât frustrare, cât și angajament din partea personajelor, evidențiind totodată eșecurile unui sistem de asistență socială bine intenționat”. „Asta a dus la un film bun, care ridică mai multe întrebări incomode și oferă concluzii ambigue din punct de vedere moral”, a mai concluzionat Birger Vistmo.

Realizator al emisiunii „Poliția filmului”, criticul a notat că filmul „Fjord” a fost deja achiziționat pentru a fi difuzat pe televiziunea publică norvegiană. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro