De doi ani, Mădălina Cocea a lansat un site pe care vrea să înveţe oamenii de ştiinţă cum să „traducă” ştiinţa pe înţelesul publicului larg, al jurnaliştilor şi chiar antreprenorilor.

„Sunt convinsă că, aşa cum în fiecare zi auzim de cercetătorii britianci care au descoperit ceva, la fel am putea să auzim şi de cercetătorii din România, dacă oamenii de ştiinţă ar avea instrumentele adecvate să-i ajute să comunice mai bine, pe înţelesul publicului general”, spune ea.

Expert în comunicare: Cercetătorii români fac multe studii pe tema COVID -19, dar nu știu să le ”traducă” pe înțelesul publicului — Mădălina Cocea, expert în comunicare ştiinţifică

Există cercetare românească despre COVID-19

Mădălina Cocea a lansat de la începutul anului şi un newsletter lunar, cu o selecţie a articolelor publicate pe site-ul ei, dar şi cu o listă a articolelor de cercetare din România pe tema noului coronavirus.

Eu cred că această epidemie, oricât de cinic sună ce spun acum, a fost de fapt o ocazie bună pentru vizibilitatea cercetării din România. Deodată, publicul a simţit nevoia să audă ceva de la oamenii care sunt echilibraţi, informaţi şi experţi în domeniul lor.
Madalina Cocea, expert în comunicare ştiinţifică

Oamenii au stat cu ochii pe cercetare cum, probabil, nu au făcut-o niciodată, încercând să afle cele mai noi informaţii despre tratamente noi sau vaccinuri.

Recomandări

Când Parlamentul își face treaba: dezvăluiri din comisia de anchetă privind copiii dispăruți

Chiar dacă cercetătorii – inclusiv cei români – nu au ajuns direct la publicul larg, ci filtraţi prin intermediul jurnaliştilor, oamenii au fost expuşi mai mult decât de obicei muncii lor.

„Am observat că foarte multe universităţi, institute de cercetare, au venit în faţa publicului cu comunicate de presă, cu informări, articole explicative, să ajute oamenii să înţeleagă mai bine ce se întâmplă în momentul de faţă. A fost o efervescenţă foarte puternică”, susţine Mădălina Cocea.

Mesajele nu ajung la public

De exemplu, din newsletter-ul ei, aflăm că un cercetător de la Universitatea București propune „un model care să ajute autoritățile să găsească echilibrul optim pentru „relaxarea” treptată a activității economice”, iar lucrarea lui e însoțită de un program funcțional, care poate fi rulat pe calculator și ai cărui parametri pot fi schimbaţi.

Recomandări

Adolescenții transmit COVID-19 la fel ca adulții, chiar dacă fac forme mai ușoare ale bolii. Ce înseamnă asta pentru redeschiderea școlilor?

Autori de la Universitatea Politehnica Timișoara și The University of Texas at Austin „estimează că atunci când măsurile luate de autorități sunt combinate cu izolarea voluntară, epidemia se poate restrânge cu până la 87%”.

Problema este ca aceste mesaje să ajungă şi la public, iar aici România are o problemă: în alte ţări, fiecare instituţie de cercetare are alături comunicatori, care „traduc” cercetările pentru restul societăţii. Ţara noastră nu are.

„Fiecare universitate ar trebui să aibă un om specializat în a discuta cu cercetătorii, în a-i convinge să-şi coboare nivelul limbajului şi al explicaţiilor, astfel încât să fie înţeleşi de oamenii obişnuiţi”, spune ea.

Nu tot ce este publicat este şi adevărat

„S-a dezvoltat un apetit foarte puternic al românilor pentru informaţia ştiinţifică. Inclusiv cercetătorii au sesizat acest lucru. E prima dată când s-a făcut un efort atât de mare de publicare din partea cercetătorilor”, spune Mădălina Cocea.

Recomandări

VIDEO | Imagini incredibile de la priveghiul lui Emi Pian. Zeci de oameni înghesuiți, fără mască de protecție. Poliția a dat amenzi de 14.000 de lei

Dar există un risc: nu toate lucrările au ceea ce se numeşt „peer review” – procesul prin care o lucrare este validată de experţi din domeniu. Lucrările care nu au ajuns în acest stadiu nu sunt neapărat neadevărate, dar trebuie citite şi distribuite cu acest avertisment.

Grija aceasta s-a diluat însă în ultima vreme.

„Deşi în general această lume a cercetătorilor este foarte precaută şi mereu are grijă să nuanţeze, să explice că este doar un rezultat incipient şi mai sunt necesare alte studii, în perioada asta undeva în procesul de comunicare, nu ştiu dacă din partea cercetătorilor, a presei sau a publicului, aceste atenţionări şi nuanţări au dispărut un pic din conştiinţa publică. Oamenii au luat fiecare informaţie de parcă ar fi un adevăr de nedoborât”, spune Mădălina Cocea.

Avertismentul este valabil şi pentru jurnaliştii care preiau şi distribuie cercetările către publicul larg, dar şi pentru cercetători în sine.

„Din punctul meu de vedere, datoria de a comunica foarte corect, cât mai apropiat de înţelesul oamenilor o au în primul rând cei care reprezintă sursa comunicării, institutele de cercetare şi cercetătorii”, afirmă Mădălina Cocea.