Petre Roman a spus că, în haosul din zilele Revoluției din 1989, la un moment dat noii lideri ai României nu mai știau nici unde se află cadavrele Elenei și lui Nicolae Ceaușescu și nici caseta cu procesul acestora. Până la urmă, trupurile au fost recuperate dintr-un hangar de la aeroportul Otopeni, iar regizorul Sergiu Nicolaescu și-a asumat rolul de a edita înregistrarea procesului
”Generalul Victor Stănculescu a spus că cei care au format tribunalul trebuie protejați pentru că pot fi ținte pentru cei care mai sunt de partea lui Ceaușescu. Mi s-a părut logică chestiunea. Atunci Sergiu Nicoleascu s-a oferit să monteze o casetă cu imaginile completului de judecată scoase. Montajul era foarte prost, el era regizor, nu monteur. La un moment dat, nimeni nu mai știa unde se află și atunci s-a întâmplat o situație ciudată: corpurile Ceaușeștilor nu mai erau, caseta nu mai era”, a povestit Petre Roman.
După ce Sergiu Nicolaescu a dus caseta editată la TVR pentru difuzare, originalul a a rămas o vreme la generalul Stănculescu. ”El îmi spune ia tu caseta, originalul, nu mai este treaba armatei ce face cu caseta asta, e treaba politicii.” Mie mi s-a părut destul de ciudat lucrul ăsta fiindcă Stănculescu fusese acela care a organizat procesul”, a spus Roman.
M-am gândit că acea casetă este singura dovadă a ceea ce s-a întâmplat pentru istoria României, pentru o eternitate pot să spun, și atunci l-am rugat pe Stănculescu să îmi dea o bandă adezivă. Am înfășurat caseta pe piept și am dormit cu ea așa pe o saltea în încăpere, în spatele biroului ministrului.
Petre Roman, fost prim-ministru:
La 30 de ani de la evenimente, Roman crede că cei care au încercat să ascundă adevărul despre Revoluție sunt ofițerii superiori care au executat ordinele de reprimare a revoltei de la Timișoara și a celei din noaptea de 21 spre 22 decembrie.
”Este clar că cei care au fost direct implicați într-un ordin profund ilegal și criminal au avut toate motivele să se protejeze și lucrul ăsta a fost posibil ani de-a rândul”, a spus fostul premier.
Întrebat dacă are un regret legat de acțiunile sale din acea perioadă, Petre Roman a răspuns: ”E un aspect pe care îl regret. Nu știam foarte bine cine este Corneliu Copos, deși tatăl meu îmi povestise despre el. Când și-a dorit să fie alături, acolo unde începe să se contruiască o nouă putere politică, el a fost respins. Eu nu am intervenit nici pentru, nici contra pentru că atunci nu știam (…) Ce legitimitate mai mare că stătuse 17 ani în condiții infernale în pușcăriile comuniste? Ce-ți trebuia mai mult ca să-i dai credit total unui asemenea om? Ăla-i un moment pierdut al Revoluției române.”
De asemenea, Roman l-a acuzat pe Virgil Măgureanu că a reconstituit Securitatea într-o formă mascată, ca SRI și că s-a opus în 1990 trimiterii arhivei fostei Securități către Parlament care să decidă ce face cu ea.
”Mihai Caraman, șeful SIE, un om cu profunde convingeri democratice, a propus acest lucru. dar a fost ideea respinsă de Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Alexandru Bîrlădeanu și Dan Marțian, toată echipa care avea legătură cu trecutul”, a mai spus Roman.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro