Până la 50.000 de euro pe an pentru 300 de ferme de acvacultură și pescuit din România: ce condiții trebuie să îndeplinească

Conceptul tehnic a fost dezvoltat în colaborare cu cercetătorii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Acvacultură de la Galați și a fost ulterior analizat și avizat de Comisia Europeană, care l-a încadrat ca un proiect unicat la nivel european.

Apelul de proiecte din cadrul acțiunii „Servicii de mediu” a fost deschis pe 24 iulie și va primi cereri de finanțare până pe data de 6 septembrie 2026.

Câți bani pot primi fermierii și cum se calculează sprijinul

Schema de compensare este structurată în funcție de tipul de exploatare și de tehnologia aplicată în cadrul fiecărei ferme. Pentru acvacultura de tip intensiv-extensivă, sprijinul maxim acordat ajunge la 174,92 euro pe hectar în fiecare an.

În cazul fermelor semiintensive, unde procesul de creștere presupune administrarea directă de hrană suplimentară, valoarea compensației este stabilită la un prag de până la 97,18 euro pe hectar anual.

Un element de noutate absolută pentru gestionarea fondurilor din acest sector îl reprezintă garanția că toți solicitanții declarați eligibili vor primi finanțare.

Reprezentanții Autorității de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit au precizat că, în situația în care numărul total al cererilor va depăși bugetul alocat de 14,2 milioane de euro, sumele individuale vor fi reduse proporțional, astfel încât niciun dosar valid să nu fie respins din lipsă de fonduri.

Calculul sprijinului financiar se raportează la o suprafață eligibilă de 70% din totalul luciului de apă înscris în licența oficială de acvacultură. Plafonul maxim pe care îl poate încasa un singur solicitant a fost fixat la 50.000 de euro pe an, intensitatea sprijinului public fiind de 100%.

Condițiile obligatorii pentru obținerea fondurilor de mediu

Finanțarea este destinată exclusiv exploatațiilor active. Simpla deținere a unui luciu de apă sau a unei suprafețe de teren fără desfășurarea efectivă a activității de piscicultură nu dă dreptul la încasarea compensațiilor.

Pentru a califica ferma ca fiind activă, proprietarii sau administratorii trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de criterii administrative și operaționale. Este obligatorie deținerea unei licențe de acvacultură valabile, a autorizației de mediu și a vizei anuale de mediu pentru anul în curs.

Din punct de vedere al producției, ferma trebuie să facă dovada livrării pe piață a unei cantități comerciale cuprinse între 50 și 1.500 de kilograme de pește pe hectar pe an, raportată la suprafața eligibilă.

O oportunitate pentru modernizarea exploatațiilor piscicole

Aceste compensații bănești vin într-un moment strategic pentru sector. În România există în prezent peste 1.100 de licențe de acvacultură, iar banii obținuți prin această schemă pot fi utilizați de fermieri drept capital propriu sau cofinanțare pentru viitoarele proiecte de investiții și modernizare.

Autoritățile pregătesc lansarea, în luna septembrie, a unui nou apel destinat investițiilor tehnologice în ferme, o măsură care la sesiunea anterioară atrasese doar 10 proiecte din cauza lipsei de lichidități a operatorilor.

Pentru a asigura un grad ridicat de absorbție, Autoritatea de Management a contactat deja direct jumătate dintre fermele potențial eligibile și organizează sesiuni de informare regională la Miroslava (județul Iași) și Tulcea, punând la dispoziție și o platformă digitală dedicată verificării rapide a condițiilor de eligibilitate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro