Premierul François Bayrou și-a prezentat demisia președintelui Emmanuel Macron: „Este urgentă numirea unui prim-ministru”

O ultimă întâlnire

Șeful guvernului, care nu a reușit luni să obțină încrederea deputaților, a trecut porțile Palatului Elysée cu puțin înainte de ora 13.30 pentru o ultimă întâlnire cu președintele. Emmanuel Macron a „luat act” luni seară de refuzul deputaților de a-i acorda încrederea și a promis că îi va numi succesorul în „următoarele zile”.

Numirea ar putea avea loc încă de marți – „Este posibil”, a lăsat să se înțeleagă anturajul șefului statului – numele lui Sébastien Lecornu, care era deja favorit în decembrie, înainte ca François Bayrou să se impună, revenind cu insistență.

Xavier Bertrand, președintele LR al regiunii Hauts-de-France, despre care se vorbea de mai mult timp, a anunțat marți că nu va fi numit și a declarat că „Sébastien Lecornu este în curs de formare a propriului guvern” în cadrul unei reuniuni a liderilor partidului său, a declarat un participant pentru AFP.

Al cincilea șef de guvern

Pentru prima dată, șeful statului pare hotărât să acționeze rapid pentru a-și numi premierul, contrar apelurilor de a alege stânga, de a negocia mai întâi un acord politic sau de a primi liderii partidelor.

Acesta va fi al cincilea șef de guvern de la începutul mandatului de cinci ani în 2022. Acest lucru este fără precedent în a cincea Republică, mult timp renumită pentru stabilitatea sa, dar care a intrat într-o criză majoră de la dizolvarea din iunie 2024.

Este „urgentă numirea unui prim-ministru”, deoarece „nu trebuie să existe un vid de putere” în ajunul mișcării „Bloquons tout” și înainte de mobilizarea sindicală din 18 septembrie, a insistat ministrul de interne demisionar Bruno Retailleau, șeful partidului Les Républicains (LR), referindu-se la o lună „favorabilă exceselor de tot felul”.

Durerea de cap a lui Macron

Cu toate acestea, durerea de cap cu care se confruntă președintele este aceeași cu cea pe care nu a reușit să o rezolve de la dizolvarea Adunării Naționale: găsirea unui profil capabil să supraviețuiască într-un peisaj parlamentar fără umbra unei majorități.

La Palatul Elysée se crede că fragila coaliție construită în urmă cu un an între partidul lui Macron și dreapta este un fapt împlinit. Președintele și-a îndemnat liderii să „lucreze cu socialiștii” pentru a-și „lărgi” baza.

Dar este puțin probabil să meargă atât de departe încât să îl numească pe șeful Partidului Socialist, Olivier Faure, în funcția de prim-ministru, în ciuda ofertelor sale de a forma un „guvern de stânga” care ar căuta „compromisuri”.

Cui preferă să dea cheile de la Matignon

Potrivit apropiaților săi, Emmanuel Macron preferă să dea cheile de la Matignon cuiva în care are „încredere”. Începând de luni seară, numele ministrului forțelor armate Sébastien Lecornu, 39 de ani, care a devenit de-a lungul anilor un apropiat al șefului statului, a fost evocat cu insistență în casa Macron, unele contacte de la Elysée mergând până acolo încât să relateze că această alegere a fost făcută.

Cu precauția obișnuită, în decembrie, președintele a dorit să numească acest prieten loial, înainte ca François Bayrou să i se impună pentru Matignon.

Numele lui Catherine Vautrin a fost, de asemenea, menționat, dar ministrul Muncii și Sănătății păstrează un profil scăzut, după ce a experimentat deja o întoarcere Elysiană în 2022.

În aripa stângă a partidului Macron, președintele Adunării, Yaël Braun-Pivet, a declarat marți că este gata să meargă la Matignon pentru a pune în aplicare un posibil „pact de coaliție”.

Concesii către PS?

Toate aceste nume nu rezolvă în sine ecuația: cum se poate obține, cel puțin, o necenzură din partea Partidului Socialist, necesară pentru a rezista?

Potrivit unuia dintre contactele obișnuite ale lui Emmanuel Macron, de data aceasta Macron ar putea accepta ca premierul, mai ales dacă este vorba de un apropiat al său, să facă concesii reale socialiștilor, de exemplu în ceea ce privește impozitarea celor mai bogați oameni, care a fost până acum un subiect tabu pentru el.

Olivier Faure a refuzat să spună dacă partidul său ar negocia cu un personaj din tabăra prezidențială, continuând să „revendice puterea”. Liderul ecologist Marine Tondelier l-a îndemnat pe șeful statului să „primească” liderii partidelor de stânga „înainte de a lua orice decizie”.

Adunarea Națională, dizolvată din nou?

Macronistul Gabriel Attal a solicitat numirea prealabilă a unui „negociator” capabil să verifice posibilele coaliții, o propunere care pare născută moartă.

De data aceasta, nici măcar nu este de așteptat să se angajeze în „consultări formale”, în timp ce a primit grupările politice pe rând, înainte de a-l numi pe Michel Barnier în urmă cu un an și a organizat o masă rotundă a mai multor lideri de partide, înainte de a-l alege pe François Bayrou, în decembrie.

Strategii săi consideră că el a invitat deja forțele politice la dialog. Prin urmare, el va da probabil un mandat viitorului prim-ministru, cerându-i să negocieze un program minimal, inclusiv un proiect de buget pentru 2026.

Emmanuel Macron știe acest lucru: dacă nu are în mână decât cărți imperfecte, atuul pe care îl va juca ar putea fi ultimul înainte de a trebui să dizolve din nou Adunarea, așa cum îl invită Rassemblement National să facă. În cazul unui blocaj prelungit ar crește presiunea asupra lui Emmanuel Macron pentru a demisiona.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE