România respinge extrădarea în Turcia a unui profesor de informatică din București. „Predarea este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită”

Vânătoare declanșată de Ankara

În România, ultimul astfel de caz este al unui profesor care e și cetățean român și care este acuzat că ar fi susținut Mișcarea Gullen, declarată ca fiind teroristă în Turcia, după lovitura de stat din 2016. 

Ankara susține că puciul eșuat din 15 iulie 2016, soldat cu 251 de morţi şi aproape 2.200 de răniţi, a fost orchestrat de clericul Fethullah Gülen, autoexilat în SUA, care a decedat în 2024. După iulie 2016, regimul autoritar de la Ankara a declanșat o adevărată vânătoare pentru arestarea susținătorilor mișcării, operațiune condamnată dur de Uniunea Europeană. 

Câteva cereri de extrădare a unor cetățeni turci au fost transmise și României, dar toate au fost respinse, motivul principal fiind că exista pericolul ca statul turc să nu respecte Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante. 

Acuzat că avea cont la o bancă afiliată Mișcării Gullen

Ultima decizie a fost pronunțată în 26 septembrie 2025, iar persoana solicitată a fost Enes K., profesor la un liceu din București. În actul de extrădare se menţionează că acesta și-a deschis un cont bancar, la 18 septembrie 2014, unde a depus suma de 2.145 de lire turceşti, la o bancă despre care se susține că era afiliată Mișcării Gullen, că a respectat regulile și ierarhia organizației, a depus eforturi în managementul și administrarea structurii elevilor sau studenților afiliați mișcării și că a efectuat apeluri telefonice cu anumite persoane membre ale organizației. 

Sunt relatate și declarațiile unor martori care susțin că bărbatul ar fi avut legături cu mișcarea declarată teroristă și că avea chiar și un cod secret. 

Procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a susținut că nu se impune extrădarea, mai ales că persoana solicitată a obținut, între timp, cetățenia română. 

„Este de notorietate multitudinea de cazuistică menționată în presa ultimilor ani, cu precădere după anul 2016, fiind o mulțime de cereri de extrădare, în care s-a urmărit extrădarea unor persoane care aveau expunere publică, în speţă profesori, medici, ziarişti, chiar şi magistraţi. Acuzațiile nu au vreo legătură cu un act terorist sau cu organizații care să vizeze în mod concret acte teroriste, așa cum sunt definite ele prin legislația internațională, prin convenții, inclusiv prin legislația română. 

Acuzaţia este una cu totul generală și nu rezultă elemente concrete din care să se tragă concluzia că ar fi vorba de acte teroriste sau că ar fi aderat la organizaţii care să fi comis acte teroriste împotriva cetăţenilor turci. Faptul că era simpatizant al acestei mișcări nu are nicio legătură cu acuzația formulată, ca fiind apartenență la o organizație criminală de natură teroristă, ci în realitate se urmărește aducerea acestei persoane în Turcia pentru a fi urmărită pentru opiniile sale politice și ideologice”, a susținut procurorul.

Enes K. a declarat că a venit în România în 2016, după două săptămâni de la lovitura de stat ce a avut loc în Turcia. A mai spus că anterior, timp de doi ani, fiind student, a locuit într-un cămin unde preda meditaţii elevilor mai mici cu un an ca el, pentru a se ajuta să ajungă la o facultate bună. Nu a respins că era simpatizant al organizației, dar susține că meditațiile erau singurele idei pe care le împărtășea cu colegii din cămin. Acesta a mai locuit în România în perioada 2007 – 2014 și a devenit profesor la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică în anul 2019.

„Legături puternice cu România”

„Se poate aprecia, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că acesta are legături puternice cu România, având domiciliul efectiv şi permanent în ţară, începând cu anul 2016. Astfel, aşa cum reiese din înscrisurile de la dosar, persoana extrădabilă a avut ultima dată prelungit dreptul de ședere pe termen lung pe teritoriul României, în perioada 30.09.2015 – 29.09.2020, fiindu-i emis permis de ședere pe termen lung, obţinând cetățenia română”, a constatat magistratul de la Curtea de Apel București.

Potrivit acestuia, „în acord cu apărarea, dar şi cu acuzarea”, în cauză este incidentă prevederea legală potrivit căreia „extrădarea va fi refuzată dacă există motive serioase să se creadă că este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social”.

„Deşi prin înscrisurile depuse autorităţile judiciare din Turcia au precizat că infracţiunea pentru care inculpatul este judecat nu este de natură politică, militară sau financiară, totuşi, în baza informaţiilor disponibile şi de notorietate, se apreciază că poate exista riscul real ca acuzatului să nu i se garanteze aplicarea cerinţelor din convenţia internaţională împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante. 

În documentele depuse de autoritățile judiciare turce nu au fost prezentate acțiuni concrete care ar putea avea legătură cu pretinsa activitate teroristă desfășurată de persoana extrădabilă, concluzie desprinsă din existenţa unui cont bancar în care ar fi virat o sumă de bani şi existenţa declaraţiilor unor martori, cu un conţinut generic”, a mai susținut judecătorul. 

România a respins extrădarea unei profesoare de la același liceu

Concluzia acestuia a fost că extrădarea persoanei este solicitată în scopul pedepsirii pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social și că există un risc semnificativ de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului și de supunere la tratamente inumane sau degradante.

„Întrucât în cauză există rațiuni serioase de a se crede că predarea către Turcia este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru persoana extrădabilă, existând incertitudinea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în statul solicitant, Curtea va respinge ca neîntemeiată cererea de extrădare”, a mai stabilit magistratul. 

În 2019, România a respins extrădarea unei profesoare de engleză, de la același liceu din București, care a fost acuzată, de asemenea, de legături cu Mișcarea Gullen.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro