Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Tradiții și superstiții
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir sau Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, a fost un martir creştin, sfânt militar din veacul al III-lea, care a trăit în vremea împăraţilor Maximian şi Diocleţian, în cetatea Tesalonic. Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, fost martirizat în jurul anului 306 şi este sărbătorit atât de ortodocşi, cât şi de catolici, pe 26 octombrie. De asemenea, pe 27 octombrie urmează o altă sărbătoare mare, Sfântul Dimitrie Basarabov.
Cuprins:
- Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
- Ce este bine să faci de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
- Ce nu ai voie să faci de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
- Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ucis cu suliţa pentru că nu s-a închinat la zei
- Sfantul Mare Mucenic Dimitrie in iconografie
- Rugăciune către Sfântul Dimitrie
- Sfântul Mucenic Nestor
- Sfântul Dimitrie Basarabov
Cu hramuri răsunătoare, ofrande cu colaci delicioşi şi jocuri cu focuri vii, sărbătoarea de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, aduce ultima şi una dintre cele mai importante sărbători de toamnă. După hramul Sfintei Paraschiva, zilele Sfinţilor Dumitru sunt ultima şi cea mai importantă sărbătoarea din toamnă, care, după superstiţii pastorale, marchează începutul iernii.
Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri care au loc în ajun de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, pe 25 octombrie, este „Focul lui Sânmedru”, când oamenii aprind focuri în curţi sau pe dealuri, peste care sar copiii, să fie sănătoşi, iar tinerii pentru a se căsători.
În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe „încuie” iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţa că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii.
Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşează cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru.
Un alt mod de a afla cum va fi iarna este acela de a urmări mersul oilor în dimineaţa sărbătorii Sf. Dumitru. Astfel, dacă dimineaţa se va trezi mai întâi o oaie albă, care va pleca spre sud, iarna va fi grea. Dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.
Ziua de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la San-George, de unde şi zicerea că „la San-George se încaieră câinii, iar la Samedru se sfădesc stăpânii”.
Tot de Sfântul Dumitru, se tocmesc servitorii pentru diverse treburi şi se strică stanele. Ţăranii tund coama căilor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.
Potrivit altor tradiţii, dacă de Sfântul Dumitru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă şi frumoasă. Dacă luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi mari.
Ce este bine să faci de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
În ziua Sfântului Dumitru, țăranii taie coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumos. Cine are împrumuturi trebuie să le achite în această zi, dar şi să facă alte socoteli noi.
Bătrânele împart covrigi, pâine, nuci, mere, struguri şi prune uscate doar celor care sar peste foc.
Tot în această zi se pomenesc morţii. Se dau de pomană coliva de Sâmedru şi colaci în formă de cruce.
În ajunul sărbătorii de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, se aprind focuri, peste care sar copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi.
Ce nu ai voie să faci de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
În ziua de Sfântul Dimtrie, Izvorâtorul de Mir, nu se piaptană, iar femeile fac pomana cu grâu fiert cu unt, lapte sau brânză.
În Bucovina, se zice că cine seamănă usturoiul dupa Sfântul Dumitru va avea parte numai de pagubă în anul următor.
În Oltenia, se crede ca numai cine respecta toate tradițiile sarbatorii va fi protejat de necazuri, primejdii şi de lupi.
Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ucis cu suliţa pentru că nu s-a închinat la zei
Despre Sfântul Dimtrie, Izvorâtorul de Mir se spune că a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305).
Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorită calităţilor sale, guvernator al Tesalonicului, după moartea tatălui său. Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creştin, lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept urmare, întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciţii, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor.
Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el. Dimitrie a mărturisind cu îndrăzneală că este creştin şi a defăimat închinarea păgânească. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniţă şi ucis cu suliţa.
Sfantul Mare Mucenic Dimitrie in iconografie
În primele reprezentări, Sfântul Mucenic Dimitrie nu apare ca fiind militar, ci într-un costum civil care aparținea clasei senatoriale. Amintim că în anul 2000, David Woods a lansat o ipoteza legată de cultul Sfântului Dimitrie, în care susține că acest cult s-a dezvoltat prin mutarea moaștelor mucenicilor militari Chelidonius și Emeterius, din Spania la Tesalonic. Guvernatorul Leontie va primi vindecare în urma sărutării acestor moaște, în anul 413. Dorind să afle cui aparțin moaștele, David Woods precizează că s-a interpretat greșit inscripția de la locul moaștelor. S-a citit Demeterius în loc de Emeterius. Această ipoteză ar putea fi un răspuns la reprezentarea iconografică a Sfântului Dimitrie în chip de militar.
Pe o gravură în fildeș din secolul al X-lea întâlnită în Constantinopol, Sfântul Dimitrie este reprezentat ca soldat de infanterie. Însă, o icoană din secolul al XI-lea din Sinai îl arăta ca fiind civil.
O altă icoană din Sinai, datând din perioada cruciadelor, pictata în a doua jumătate a secolului al XII-lea, îl înfățișează pe Sfântul Dimitrie alături de Sfântul Gheorghe. Cei doi sunt reprezentați călare, Sfântul Dimitrie pe un cal negru, iar Sfântul Gheorghe pe un cal alb. În timp ce Sfântul Gheorghe este reprezentat împungând cu sulița un balaur, Sfântul Dimitrie este înfățișat invingându-l pe gladiatorul Lie. Având în vedere că Sfântul Dimitrie l-a învins pe Lie prin rugăciune, nu direct în luptă, această reprezentare face trimitere la războiul nevăzut. În icoanele recente, mai ales din Grecia, în spatele Sfântului Dimitrie apare în fundal, Turnul Alb din Salonic.
Rugăciune către Sfântul Dimitrie
Această rugăciune este considerată de mulți credincioși ca fiind una dintre cele mai puternice adresate Sfântului Dimitrie. Ea poate fi rostită nu doar pe 26 octombrie, ci ori de câte ori simți că ai nevoie de ajutor, de protecție sau de lumină în momentele grele.
„Sfinte Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtor de Mir, ne rugăm ție în clipe de mare necaz pentru a ne apăra de primejdia care ne înconjoară. Așa cum Tu ai reușit să nu te închini la idoli și la dușmanii lui Hristos, tot așa ajută-ne să-i biruim pe toți dușmanii noștri știuți și neștiuți. Sfinte Mare Mucenic, dă-ne putere și binecuvântează-ne să-i învingem pe cei care vor să ne aducă pagubă și să ne despartă de persoanele pe care le prețuim și le iubim. Așa cum L-ai ajutat pe Nestor să-l învingă pe crudul Lie, cel care-i omora pe creștinii din Salonic, tot așa ajută-ne pe noi să scăpăm de dezbinarea, de ura și de răzbunarea celor care vor să surpe munca noastră și ajută-ne să scăpăm din cele mai cumplite primejdii. Roagă-l Tu pe bunul Dumnezeu să ne dăruiască nouă marea lui milă. Amin!”
Sfântul Mucenic Nestor
Sfântul Mucenic Nestor este prăznuit pe 27 octombrie. Din viața Sfântului Mare Mucenic Dimitrie aflăm că Nestor era un tânăr din Tesalonic care a învățat credința creștină de la Sfântul Dimitrie însuși. Tânărul Nestor s-a oferit să lupte cu gladiatorul Lie, pentru a preveni ca alți creștini să fie aruncați în arenă împotriva voinței lor. Împăratul Galeriu distra poporul cu asemenea lupte care se desfășurau în arenă. Cel învins era aruncat în sulițele care se aflau împrejurul podiumului special amenajat, notează crestinortodox.ro.
Înainte de luptă, Sfântul Nestor a mers la Sfântul Dimitrie, care se afla în temniță. Sfântul Dimitrie l-a binecuvântat și i-a spus că, deși vă ieși victorios din luptă, va fi ucis pentru Hristos. Întâlnirea dintre cei doi sfinți este mărturisită și în textul troparului Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir: " … Deci, precum mândria lui Lie ai surpat și la luptă îndrăzneț ai făcut pe Nestor …".
Atunci când a intrat în arenă pentru a-l înfrunta pe neînvinsul Lie, Nestor a strigat: "Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mă!" Spre surprinderea tuturor, tânărul Nestor l-a înfrânt pe uriașul Lie. Mulți dintre cei de față au crezut că "Dumnezeul lui Dimitrie" l-a ajutat cu adevărat, dorind să îmbrățișeze credința creștină. Acest fapt l-a înfuriat pe Galeriu, care a poruncit că Nestor să fie decapitat.
Sfântul Dimitrie Basarabov
După sărbătoarea Marelui Mucenic, pe 27 octombrie este celebrat Sfântului Dimitrie cel Nou sau Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte se păstrează în Catedrala patriarhală. Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou adună, timp de trei zile, mii de pelerini pe Dealul Patriarhiei din Capitală, care vin să atingă raclele cu moaştele Sfinţilor şi bucata din Crucea Sfântă.
Desemnat, în 1774, ca protector al Cetăţii lui Bucur. Moaştele Cuviosului Dimitrie cel Nou, considerate a fi făcătoare de minuni, sunt păstrate în Catedrala Patriarhală. Sfântul Dimitrie Basarabov a trăit în secolul al XIII-lea, născându-se în satul Basarabi (n.r. – Basarabov, în Bulgaria de azi, la 80 km de Bucureşti), la sud de Dunăre, din părinţi ortodocşi de origine vlahă. În copilărie, mergea cu vitele la păşune.
Legenda povesteşte că, într-una dintre zile, din neatenţie, a călcat peste un cuib de păsări, omorând toţi puii din el. Îndurerat de întâmplare, se spune că şi-a pedepsit piciorul vinovat, mergând cu el desculţ, vreme de trei ani, prin arşiţă, ploaie ori viscol. Bunătatea, smerenia şi iubirea faţă de Dumnezeu şi tot ce e viu i-au caracterizat viaţa.
Nu se ştie exact nici când a intrat în mănăstire, nici când a trecut la cele veşnice. Se povesteşte însă că, simţindu-şi sfârşitul aproape, Dimitrie s-ar fi întors pe valea râului Lom, unde se născuse, şi s-a aşezat între două dale de piatră, ca într-un sicriu, aluviunile acoperindu-i trupul pieritor. După aproape 30 de ani, au început întâmplările minunate. O fetiţă bolnavă de epilepsie l-a visat pe Dimitrie, care i-a promis că o va vindeca, dacă părinţii ei îi vor scoate trupul din prundişul ce-i acoperise rămăşiţele pământeşti. Ceea ce s-a şi întâmplat, după ce oamenii i-au descoperit corpul neputrezit, moaştele sfântului fiind aduse în biserica din Basarabi.
În 1774, în vremea războiului ruso-turc, invazia turcească a determinat credincioşii să mute moaştele în ţara Românescă, cu intenţia de a le duce în Rusia. Ele au rămas, până la urmă, în Bucureşti, fiind duse în catedrala mitropolitană – patriarhală, azi – din Bucureşti, unde sunt păstrate într-o raclă de argint. Sfântul a fost declarat ocrotitor al Capitalei, iar harul său s-a făcut simţit prin numeroasele minuni şi vindecări petrecute de atunci încoace.
Părintele Iustin Bulimar, slujitor la Catedrala patriarhala din anul 1989, spune, potrivit crestinortodox.ro, că: „În 1989, în urma slujbei Sfântului Maslu, un credincios pe care eu l-am văzut de mai multe ori participând la această Sfântă Taină și la celelalte slujbe ale Bisericii rămânea întotdeauna ultimul de se închina. Și, într-una din zile, la fel procedând, a urcat la racla sfintelor moaște (dar de ce rămânea ultimul să se închine? – pentru că umbla cu cârje), și-a așezat cârjele, ca de obicei, ca să și le poată lua după rugăciune, după îngenuncherea pe care o putea face el acolo în felul lui, și minunea s-a întâmplat: s-a ridicat, s-a închinat, a coborât treptele, n-a realizat pe moment că el de fapt își uitase cârjele și de-abia după ce a coborât Dealul Patriarhiei și-a dat seama de miracolul, de minunea întâmplată. S-a întors înapoi plângând și mulțumind cu lacrimi în ochi, lui Dumnezeu și Sfântului Dimitrie, povestindu-i preotului de pe vremea aceea – era un arhimandrit deosebit, un preot evlavios, iubit de credincioși, părintele Grichentie, care s-a retras după Revoluție, la pensie, la Mănăstirea Secu – și dânsul a rămas foarte impresionat, desi mai văzuse și alte minuni petrecute la racla Cuviosului Dimitrie cel Nou”.
Părintele Dimitrie Irimia povestește: „Un caz care m-a impresionat a fost acela al unei doamne ce avea în jur de 40 de ani care, efectiv, a fost revoltată asupra celor din familia ei pentru că veneau și stăteau la Sfântul Dimitrie foarte multe ore în șir, în ploaie, în frig. De aceea, a venit cu gând vrăjmaș la racla Cuviosului Dimitrie. Ea nu concepea, nu putea înțelege, și a venit cu acest gând de răzbunare împotriva Sfântului și cu o mână a zgâriat cu unghiile moaștele Sfântului Dimitrie în locul unde ele sunt descoperite spre a fi sărutate de credincioși. Când a venit la mine, mi-a spus, ascunzând fapta sa: „Părinte, am fost la toți doctorii; am o boală foarte rară – îmi curge sânge din buricele degetelor”. I-am făcut dezlegări, apoi s-a mai liniștit; era foarte agitată. I-am explicat că trebuie să se spovedească, să țină post, și atunci mi-a spus: „Eu numai cu o mână am zgâriat acolo, dar îmi curge sânge din amândouă mâinile. Apoi, a venit cineva din familie și mi-a spus că s-a vindecat. De atunci nu am mai văzut-o, dar acest caz a fost unul deosebit din câte am văzut și auzit.
Nu uita să transmiţi mesaje de Sfântul Dumitru celor apropiaţi!
