Israel vs Iran: Ce este Strâmtoarea Ormuz și de ce are o importanță globală?

Prin Ormuz trece aproximativ 30% din consumul mondial de petrol și derivate

Cu o lățime de doar 34 km în punctul său cel mai îngust, această trecere maritimă leagă Golful Persic de Golful Oman și Marea Arabiei. La nord se află coasta Iranului, iar la sud se află Emiratele Arabe Unite (EAU) și o enclavă aparținând Omanului. Pe aici trec zilnic 21 de milioane de barili de petrol și derivate – aproximativ 30% din consumul mondial, dar și o treime din gazul natural lichefiat (GNL) al planetei.

Potrivit Administrației Informațiilor Energetice din Statele Unite (EIA), regiunea este considerată „cel mai important punct de strangulare a petrolului din lume”. Acest lucru se datorează faptului că nu există rute alternative viabile pentru transportul petrolului și GNL, ceea ce face fluxul extrem de vulnerabil. Cu alte cuvinte, orice instabilitate în zonă exercită presiune asupra piețelor globale și crește riscul de șocuri ale prețurilor energiei.

Ormuz, sub presiune

În practică, strâmtoarea este înconjurată de țări cu interese și aliniamente diferite. Pe de o parte se află Iranul, aflat istoric în conflict cu Statele Unite și aliații săi. Pe de altă parte, EAU, care menține o relație strategică strânsă cu Washingtonul – aliniat cu Israelul. Între acești doi poli se află un teritoriu îngust precum un ghimpe controlat de Oman, care adoptă o poziție neutră și acționează ca mediator între țările din Golf.

Traficul maritim este organizat în două coridoare stabilite de Organizația Maritimă Internațională (IMO), printr-un sistem de separare a căilor (Traffic Separation Scheme – TSS). Unul dintre aceste canale este rezervat navelor care intră în Golful Persic, iar celălalt – pentru cele care ies. Fiecare rută are, în medie, 3 kilometri lățime. Aceasta înseamnă că navele au puțin spațiu pentru a naviga, crescând riscul de accidente. Cu alte cuvinte, orice problemă pe una dintre căi poate întrerupe traficul și afecta mărfurile energetice. Această trecere îngustă accentuează și mai mult tensiunile, deoarece, chiar dacă nu domină complet regiunea, geografia conferă Iranului o putere aproape suverană, întrucât întreaga coastă nordică – mai extinsă – aparține țării persane.

Ormuz: mai puțin petrol pentru Asia

Strâmtoarea Ormuz este singura rută maritimă de ieșire din Golful Persic pentru majoritatea exportatorilor de petrol din regiune. De exemplu, pentru marii producători precum Irak, Kuweit și Qatar, toate exporturile maritime de petrol și gaze trebuie să treacă prin Ormuz. Doar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun de conducte de petrol care pot ocoli parțial strâmtoarea, dar chiar și așa, aceste conducte reușesc să transporte doar o fracțiune din totalul exportat. Potrivit unui studiu al Grupului Mirabaud, două treimi din petrol sunt destinate principalilor importatori, precum China, Coreea de Sud, Japonia, Singapore și India.

Iranul nu a închis niciodată complet strâmtoarea, dar de-a lungul anilor au avut loc evenimente critice. În anii 80, în timpul conflictului Iran-Irak, ambele părți au atacat petroliere care tranzitau strâmtoarea, provocând nevoia de escorte navale ale SUA și confruntări directe. În 2008, bărci rapide iraniene și nave de război americane au fost implicate în confruntări tensionate. Cel mai recent conflict a avut loc în aprilie 2024, când, cu câteva ore înainte de a lansa un atac cu drone și rachete împotriva Israelului, Garda Revoluționară Islamică din Iran a capturat o navă-container în apropierea trecerii.

Ormuz: conflict strategic cu repercusiuni globale

Poziția Israelului, deși geografic îndepărtată de Strâmtoarea Ormuz, are un efect indirect, întrucât represaliile iraniene la atacurile israeliene ar putea implica, de exemplu, blocaje navale sau atacuri asupra petrolierelor aliate ale Israelului. Confirmând așteptările, unul dintre elementele centrale ale politicii externe a Iranului îl constituie amenințările de a întrerupe navigația în strâmtoare. „Marina SUA, Marina Regală Britanică și China au un interes major în menținerea deschisă a strâmtorii, având în vedere importanța acesteia pentru securitatea energetică globală și pentru economiile din Asia, Europa și alte țări”, explică pentru Forbes John Plassard, strateg al Grupului Mirabaud.

Economistul-șef al băncii private Andbank, Àlex Fusté, comentează că, dacă Iranul va închide strâmtoarea, acest lucru va afecta 20% din comerțul mondial cu țiței și va duce la o creștere de până la 20 de dolari a prețului barilului. Beneficiarii acestei creșteri a prețurilor petrolului sunt chiar producătorii, între ei fiind Exxon și Shell. „Având avantajul costurilor unitare de producție în mare parte fixe, o venituri mai mare pe unitate de petrol se traduce cu ușurință într-o creștere disproporționată a profitabilității”, afirmă Plassard.

Pe de altă parte, utilizatorii de combustibil, precum companiile aeriene și navele de croazieră, tind să sufere dacă creșterile de preț sunt prelungite. În cel mai rău scenariu, analiștii JPMorgan au comentat pentru WSJ că închiderea strâmtorii sau restricțiile pentru principalii producători de petrol din regiune ar putea ridica prețurile la 120-130 de dolari pe baril – aproape dublul previziunilor actuale.

Pe lângă ecosistemul petrolier imediat al producătorilor și consumatorilor, există și alte provocări care însoțesc creșterea prețurilor petrolului, cum ar fi inflația. „În totalul anului, inflația din SUA a avut tendința de a rămâne la nivelul sau puțin peste nivelul așteptat, ceea ce a fost reconfortant, chiar dacă piața rămâne îngrijorată de impactul tarifelor pe termen mediu”, spune strategul Mirabaud.

Cu toate acestea, prețurile mai mari ale petrolului au creat o presiune inflaționistă reînnoită în SUA și în alte părți. În fața unei perspective macroeconomice consensuale care prevede o încetinire, dar nu o recesiune în SUA, presiunea inflaționistă suplimentară este nedorită. „Aceasta ar reduce capacitatea și apetitul Federal Reserve (Fed) de a micșora ratele dobânzilor pentru a gestiona economia”, analizează Mirabaud.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE