„Companiile de stat funcționează cu două viteze”, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR. Riscul uriaș pentru bugetul României
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sectorul companiilor de stat din România funcționează într-un dezechilibru profund, fiind divizat între un număr redus de societăți profitabile și o masă de întreprinderi care acumulează restanțe și pierderi financiare cronice.
Cuprins:
Un risc fiscal ridicat
Avertismentul a fost lansat de Cosmin Marinescu, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, care subliniază că acest lucru pune o presiune directă pe sustenabilitatea bugetară și pe competitivitatea economică a țării.
„Rolul sectorului companiilor de stat s-a înjumătățit previzibil în ultimii 20 de ani, contribuția acestuia la valoarea adăugată din economie fiind în reducere, de la 13% în 2004 la 6% în 2024. Analiza structurală conturează un sector care funcționează cu două viteze”, arată Cosmin Marinescu în volumul „Sustenabilitatea financiară - De la deficite la convergență nominală”, publicat recent în cadrul proiectului Economic@BNR.
Diferența majoră dintre cele două categorii de societăți publice menține un risc fiscal ridicat, în condițiile în care restanțele financiare ale firmelor ineficiente ajung să fie suportate indirect de la bugetul de stat.
Analiza prezentată de oficialul BNR arată că prima „viteză” este reprezentată de un grup restrâns de companii de stat, concentrate în special în sectorul energetic sau în domenii strategice, care reușesc să obțină performanțe financiare solide, să genereze profit și să contribuie semnificativ la veniturile bugetare prin dividende și taxe.
Probleme de gestiune, eficiență operațională și disciplină financiară
În schimb, a doua „viteză” include o serie de societăți din domenii precum transporturile sau industria de apărare, care înregistrează pierderi sistematice și acumulează arierate masive către furnizori și bugetul general consolidat.
„Această categorie de companii indică probleme de gestiune, eficiență operațională și disciplină financiară. În plus, cheltuielile salariale au ajuns recent la valori de peste 50% din cifra de afaceri, ceea ce sugerează inclusiv scheme supradimensionate de personal. De altfel, deși sectorul companiilor de stat din România înregistrează, la nivel agregat, o utilizare relativ eficientă a activelor în comparație cu situația companiilor de stat din alte state europene, profitabilitatea per salariat înregistrează totuși o poziție modestă”, arată Marinescu.
Gradul de îndatorare a crescut cu 14%
Indicatorul de sănătate financiară, afirmă viceguvernatorul BNR, plasează companiile de stat în zona de risc, acestea fiind mai vulnerabile decât firmele private din perspectiva solvabilității și lichidității.
În ultimii 10 ani, gradul de îndatorare al companiilor de stat cu profitabilitate redusă a crescut cu circa 14 puncte procentuale, iar indicatorul de lichiditate a coborât spre 60%. În aceeași perioadă, sectorul privat și-a redus gradul de îndatorare cu 9 puncte procentuale și și-a majorat lichiditatea la peste 120%.
În continuare, Marinescu susține că „dificultățile se reflectă și în comportamentul de plată: companiile de stat își achită facturile către furnizori cu întârzieri de aproximativ trei ori mai mari decât durata medie de plată din economie, iar rata restanțelor depășește 20%, față de doar 9% în cazul firmelor private. Totodată, peste 30% din restanțele proprii și circa 40% din arieratele către bugetul de stat ale tuturor companiilor nefinanciare aparțin sectorului companiilor de stat, potrivit analizei.
Profesionalizarea managementului, o condiție esențială în PNRR
Pentru reducerea acestui dezechilibru major, viceguvernatorul BNR arată că aplicarea reală a principiilor de guvernanță corporativă nu mai poate fi amânată. Selecția transparentă a conducerilor profesioniste, eliminarea ingerințelor politice în deciziile de afaceri ale companiilor publice și stabilirea unor indicatori clari de performanță reprezintă măsuri obligatorii pentru eficientizarea acestui sector.
Reforma companiilor de stat este strâns legată și de angajamentele internaționale ale României, fiind un jalon critic în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și o condiție importantă în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Fără o restructurare profundă a companiilor falimentare și fără o monitorizare strictă a performanțelor financiare, sectorul public va continua să reprezinte un factor de risc pentru stabilitatea macroeconomică a țării.
La acestea s-ar putea adăuga listarea selectivă și strategică la bursă a unor pachete de acțiuni ale companiilor de stat, măsură care ar sprijini atât performanța financiară a sectorului, cât și dezvoltarea pieței de capital.
„Prioritatea cheie trebuie să fie îmbunătățirea performanței firmelor din al doilea grup și reducerea decalajelor față de sectorul privat. Se impun, deci, alte mijloace și mecanisme de management și monitorizare decât până în prezent. Sunt esențiale întărirea disciplinei financiare, restructurarea activităților neviabile și orientarea către eficiență, inovare și piață”, susține Cosmin Marinescu.
Statul român are 1.735 de companii, 203 sunt găuri negre
Statul român deține 1.735 de companii, din care doar 1.421 sunt active, iar din acestea un număr de 314 nu au raportat situații financiare, arată un raport al Guvernului. În total, statul are 203 companii ce primesc anual subvenții de 14 miliarde de lei.
Raportul arată că cele mai profitabile companii sunt cele din energie.
În topul pierderilor se află cele din transporturi, precum CFR, Metrorex sau Societatea de Transport București (STB), la care se adaugă unele companii locale de energie, precum Termoenergetica în București și Electrocentrale Craiova. „49 de companii subvenționate cu pierderi cumulează 7 miliarde de lei cheltuieli de personal, ceea ce reprezintă 22% din totalul cheltuielilor de personal ale întregului sector public de companii”, mai scrie în document.
