Opoziţia s-a opus vehement prelungirii stării de urgenţă şi a denunţat o aşa-numită contralovitură de stat.

Citește și: Turcia, sub “domnia” Erdogan. Cum s-a schimbat țara în cei doi ani de când Erdogan a devenit președinte

Turcia a decretat stare de urgență pentru trei luni pe 20 iulie, anunțul fiind făcut de președintele Recep Tayyip Erdogan într-o intervenție televizată. Ulterior, liderul de la Ankara a declanșat epurări în masă în instituțiile de stat. De altfel, starea de urgenţă le-a dat mână liberă autorităţilor să îi rețină sau să îi suspende din funcții pe aşa-numiţii gulenişti.

Citește și: ANALIZĂ | Tentativă de lovitură de stat în Turcia. Cum s-a ajuns în această situație?

În noaptea de 15 spre 16 iulie, un grup de militari a încercat să răstoarne executivul şi care s-a soldat cu cel puţin 270 de morţi. Ankara îl acuză pe clericul islamist Fethullah Gulen, care a fost anterior un aliat apropiat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, de orchestrarea loviturii de stat eşuate. De atunci, aproximativ 120.000 de persoane au fost demise din rândul procurorilor, judecătorilor, medicilor, profesorilor universitari, academicienilor, soldaţilor, poliţiştilor, funcţionarilor publici, precum şi a jurnaliştilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.