12 Oct. 2018 13:00 , de Valentina Postelnicu

UPDATE. Klaus Iohannis a promulgat legea Statutului magistraţilor, care îi diminuează atribuţiile

Distribuie

Legea Statutului magistraţilor este a doua din pachetul legilor justiţiei. Şeful statului a fost obligat să promulge legea, după ce a epuizat toate căile de atac. Actul normativ reduce atribuţiile şefului statului în domeniul numirii şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT. Proiectul a fost retrimis în Parlament şi a fost contestat la CCR în mai multe rânduri. 

UPDATE. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea privind Statutul Magistraţilor.

Președintele României a avertizat, în repetate rânduri, că o serie de modificări aduse Legii nr. 303/2004, precum noile condiții de pensionare ale magistraților, modalitățile de numire sau revocare a procurorilor cu funcții de conducere și extinderea prerogativelor ministrului justiției, relativizarea unor standarde profesionale, introducerea unor criterii subiective – exclusive ori determinante în evaluarea magistraților -, slăbirea independenței procurorilor în realizarea rolului lor constituțional, modificarea condițiilor de răspundere a magistraților, au un impact negativ direct asupra actului de justiție și asupra calității acestuia.

La solicitarea Președintelui României și a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comisia de la Veneția a formulat o opinie preliminară asupra legilor justiției, care se va regăsi și în documentul final din luna octombrie, și în care se precizează că numeroase prevederi sunt neconforme cu standardele de democrație și statul de drept.

În scopul adoptării unui act normativ coerent și a unei legiferări responsabile, Președintele României, Înalta Curte de Casație și Justiție și partidele de opoziție au formulat, în decursul ultimului an, nouă sesizări de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile acestei legi de o importanță crucială pentru bunul mers al justiției.

De asemenea, Președintele României a solicitat Parlamentului reexaminarea acestor modificări.

În data de 25 septembrie a.c., Curtea Constituțională a respins și ultima sesizare de neconstituționalitate, iar în aceste condiții actul normativ urmează să intre în vigoare ca urmare a promulgării.

Spre deosebire de celelalte două legi ale justiției deja promulgate, în lipsa unor dispoziții tranzitorii care să permită etapizarea aplicării noii concepții a legiuitorului privind accederea în profesie, respectiv încetarea activității de judecător sau procuror, aplicarea imediată a dispozițiilor din cuprinsul Legii nr. 303/2004 riscă să pună în pericol stabilitatea și buna funcționare a sistemului judiciar, prin blocarea activității instanțelor și parchetelor.

 


Potrivit legii elaborate de comisia condusă de Florin Iordache, președintele României va avea dreptul să respingă o propunere de procuror-șef o singură dată și atunci trebuie să o facă motivat.

Proiectul a fost contestat de mai multe ori la CCR, atât de Klaus Iohannis, cât şi de opoziţie şi Înalta Curte. Au fost epuizate toate căile de atac, iar vineri expiră termenul impus de lege şefului statului pentru a semna actul normativ.

Potrivit noilor modificări, preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt.

De asemenea, legea prevede că magistrații au posibilitatea de a se pensiona anticipat, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au cel puțin 20 de ani vechime.

Guvernul a anunţat că va adopta o ordonanţă de urgenţă pe legile justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia.

Cu toate acestea, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat, săptămâna aceasta, în şedinţa de Guvern, că s-a adoptat o Ordonanţă privind înfiinţarea secţiei speciale de investigare a magistraţilor, deşi Comisia de la Veneţia criticase această prevedere.

Ordonanţa a fost adoptată în contextul în care „pe data de 23 iulie a intrat în vigoare legea 207 pentru modificarea legii 304/2004 privind organizarea judiciară”.

Pe 13 iulie, reprezentanţii Comisiei au prezentat un aviz preliminar asupra legilor justiţiei şi au recomandat menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea sau revocarea procurorilor şefi, reconsiderarea înființării unei secții de anchetare a magistraților, renunţarea la schema de pensionare anticipată a magistraţilor,  dar și eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.

Citeşte şi: Cât de buni sunt românii când ajung într-un mediu sănătos! La 23 de ani, angajată la The New York Times!

Loading...
Comentarii