Un bărbat de 54 de ani crezut că va muri, apoi a cerut ajutorul lui ChatGPT: „Poate găsi acul în carul cu fân”

Doi ani de simptome fără răspuns

„Eram sigur că voi muri”, spune Hellmich, amintindu-și perioada în care suferea de dureri puternice, amețeli, febră, rigiditate a gâtului și epuizare extremă.

Problemele au început în martie 2023. Hellmich, consultant în management, a ajuns la camera de gardă cu febră mare și dureri severe. Analizele nu au indicat nimic neobișnuit. Au urmat luni de consultații, fără un diagnostic clar.

Ulterior, medicii au descoperit meningită și un anevrism, dar amețelile și starea generală proastă au persistat. În martie 2024, bărbatul a suferit și un accident vascular cerebral. A recunoscut simptomele după ce citise pe internet despre ele și a sunat imediat la 112.

„A fi nevoit să te confrunți cu posibilitatea de a fi mort este traumatizant”, spune el.

Dezamăgit de sistemul medical, Hellmich a decis să caute singur răspunsuri.

 „Doctorii au o asemenea disonanță cognitivă”, spune el. „Pe de o parte, îți spun să nu cauți pe Google, dar, pe de altă parte, nu au timp să-ți ofere nici măcar informații minime”.

A ajuns la spital destul de repede, iar accidentul vascular cerebral nu a lăsat efecte de durată.

Conversații cu Chat GPT pentru găsirea unui diagnostic

Pentru că niciun medic nu i-a spus exact ce are și nu a reușit să explice simptomele cu care a rămas după AVC, Hellmich s-a simțit dezamăgit.

„Era o problemă care transcende disciplinele, dar fiecare medic vedea doar până la nivelul propriei specialități”, spune el.  

În martie 2024, neamțul a început să discute cu ChatGPT, chatbotul dezvoltat de OpenAI. A introdus simptomele, a încărcat rapoarte medicale și a purtat un dialog timp de luni cu inteligența artificială.

Bărbatul l-a rugat pe Chat GPT să-i explice ca unui copil de 5 ani, apoi ca unuia de 10 și tot așa, până discuția a devenit una profesională.

La un moment dat, i-a scris: „Ajutați-mă să definesc amețeala cu până la 40 de întrebări, să determin posibilul tip de amețeală și să identific posibilele cauze”.

Chatbotul i-a adresat întrebări detaliate și i-a sugerat investigații suplimentare, inclusiv RMN și analize specifice. Hellmich a urmat recomandările, în colaborare cu medicul său de familie, iar apoi a scanat totul în chatul cu Inteligență Artificială.

În acel moment, bărbatului nu-i mai păsa că dezvăluie date foarte personale.

„Dacă amețești în fiecare zi, îți asculți constant corpul”. 

Medicamentul sugerat de inteligența artificială

Într-un final, chatbot-ul a găsit tratamentul pe care îl căuta Hellmich. 

În primăvara anului 2025, ChatGPT a venit cu o recomandare surprinzătoare: medicamentul Jardiance, folosit în mod obișnuit pentru diabet de tip 2, insuficiență cardiacă sau boli renale.

Potrivit lui Hellmich, sugestia a fost „consecința logică a multimorbidității tale”, așa cum a formulat chatbotul.

Deși nu avea un diagnostic clasic pentru aceste afecțiuni, medicul de familie a fost de acord să îi prescrie tratamentul. La scurt timp după administrare, simptomele s-au ameliorat.

„Niciunul dintre doctori nu a putut să-mi explice de ce”, afirmă el.

Ce spun experții despre inteligența artificială în medicină

Cazul ridică întrebări importante despre rolul inteligenței artificiale în sănătate. 

Medicul de medicina muncii Katharina Larisch consideră că un astfel de sistem „poate compara informațiile disponibile despre boli rare foarte specifice care corespund simptomelor” și „Poate găsi acul în carul cu fân”.

Despre acest caz, Katharina Larisch spune: „Cine vindecă are dreptate”. 

Totuși, specialiștii avertizează că astfel de sisteme pot genera și informații eronate. 

Chatboții pot avea „halucinații”, adică pot formula răspunsuri plauzibile, dar incorecte. De asemenea, există riscuri legate de protecția datelor și de încrederea excesivă în tehnologie.

„Fiecare medic responsabil ar trebui să consulte o inteligență artificială atunci când se confruntă cu o boală cu care nu este familiarizat”, spune Mikka Lustere, un medic din München.

În același timp, el avertizează că pacienții pot ajunge să aibă mai multă încredere în chatbot decât în medici.

Cazul lui Michael Hellmich „ar putea fi un caz deosebit de frapant al efectului placebo sau un incident izolat remarcabil”, notează jurnaliștii germani. 

„Am mai multă încredere în informațiile de la ChatGPT”

Astăzi, Hellmich spune că încă folosește inteligența artificială pentru întrebări medicale.

„Într-un astfel de caz, am mai multă încredere în informațiile de la ChatGPT decât într-un medic de urgență suprasolicitat”, a spus bărbatul de 54 de ani.

Însă programele cu inteligență artificială nu oferă un mediu sigur pentru informații atât de sensibile cum sunt cele medicale. Pe lângă faptul că pot oferi sfaturi și diagnostice greșite.

De la „doctor Google”, oamenii au trecut la boții cu AI, iar dacă simptomele introduse pe Google ne duceau mereu „la moarte”, Chat GPT are tendința de a spune oamenilor ce vor să audă și să minimizeze de multe ori urmările.

Și românii caută din ce în ce mai des sfaturi medicale de la Inteligența Artificială. Ei își pun „singuri” un diagnostic, iar odată ajunși în fața unui medic specialist acceptă cu greu sfaturile acestuia.

Recent, un medic chirurg din Galați a fost certat de un pacient pentru că l-ar fi operat prea repede: AI-ul i-a zis că operația trebuia să dureze mai mult.

Povestea neamțului de 54 de ani ilustrează atât potențialul impresionant al inteligenței artificiale, cât și riscurile utilizării ei în domeniul sănătății, într-un sistem medical în care mulți pacienți se simt neauziți și abandonați.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE