Lovitură pentru pacienți în 2026: analize amânate, asigurări mai scumpe și controale dure la concediile medicale. „O umilință adusă pacienților”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sistemul sanitar intră în 2026 cu reguli noi care afectează direct milioane de pacienți din România. Lipsa banilor în Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) a determinat autoritățile să modifice atât modul de decontare a analizelor medicale, cât și statutul de asigurat pentru anumite categorii vulnerabile. Cele mai lovite sunt persoanele cu boli cronice, care nu vor mai avea acces rapid la investigații esențiale. Asta va duce la costuri mai mari în sistem, avertizează asociațiile de pacienți și medicii de familie contactați de Libertatea.
Cuprins:
- Pacienții cronici nu mai au prioritate la analizele medicale
- Mai puțini bani cheltuiți pentru investigații precum RMN și CT
- Cine își păstrează prioritatea la investigații
- Modificări drastice pentru pacienții neasigurați
- Schimbări și pentru medicii de familie: cum se împart banii în 2026
- Pacienții nu merg la doctor pentru prevenție
- Medicii de familie, „sub teroarea controalelor”
- Control mai strict al concediilor medicale
- Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită
Pacienții cronici nu mai au prioritate la analizele medicale
Începând cu 1 ianuarie 2026, pacienții cu boli cronice care beneficiau de analize paraclinice în regim prioritar, în maximum 5 zile lucrătoare, pierd acest drept. Este vorba despre investigațiile efectuate în baza biletelor de trimitere de tip MONITOR 3–8.
Concret, vorbim de analize și investigații paraclinice de monitorizare în regim prioritar, în maxim 5 zile lucrătoare, pentru cei cu boli cronice, menționate în codurile Monitor 3–8.
Sunt afectați pacienții cu:
- Monitor 3 - pentru diabet zaharat
- Monitor 4 - pentru boli cardiovasculare
- Monitor 5 - pentru boli rare
- Monitor 6 - pentru boli neurologice
- Monitor 7 - pentru boli cerebrovasculare
- Monitor 8 - pentru boală cronică renală
„Vorbim despre investigațiile de tip MONITOR, care până acum puteau fi făcute peste plafon. Singura excepție rămân pacienții oncologici, care vor beneficia în continuare de investigații MONITOR, inclusiv atunci când plafonul se termină. Pentru celelalte categorii de pacienți, cu siguranță va exista un impact atunci când nu vor reuși să își facă investigațiile la timp.”, spune Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) , pentru Libertatea.
Practic, asta va duce la costuri mai mari pentru sistemul de sănătate, dar și la aglomerarea spitalelor.
„Probabil că prima măsură la care vor apela va fi spitalizarea continuă, pentru a reuși să facă investigațiile în spital. Acest lucru va genera costuri mult mai mari pentru Fondul Național de Asigurări de Sănătate, având în vedere că aceste investigații puteau fi realizate în ambulatoriu. Vorbim despre costuri mai mari și, foarte probabil, despre aglomerarea spitalelor.”, a explicat Radu Gănescu.
Până la finalul anului 2025, aceste analize se realizau chiar și în lipsa fondurilor, urmând ca laboratoarele să își recupereze ulterior banii de la Casa de Asigurări de Sănătate. Din 2026, investigațiile se vor face doar în limita fondurilor contractate. Asta înseamnă liste de așteptare care pot dura zile, săptămâni sau chiar luni.
Mai puțini bani cheltuiți pentru investigații precum RMN și CT
O altă schimbare importantă introdusă din 2026 este limitarea investigațiilor de înaltă performanță sau de medicină nucleară.
Pentru pacienții cu bilete MONITOR 3–8, va fi decontată o singură astfel de investigație pe an, chiar dacă boala necesită monitorizare mai frecventă.
Motivul: „Ministerul Sănătății nu mai vrea să se facă cu lopata aceste investigații și să se recomande RMN-uri și CT-uri în privat pentru a consuma din bani și aș face planul”, a explicat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România pentru Libertatea.
„Totuși nu ar trebui să se plece de la această suspiciune,ci de la necesitatea unui pacient de a se investiga pentru a primi cât mai repede un tratament adecvat diagnosticului și în urma celor constatate la investigațiile de laborator și de imagistică.”, a adăugat Cezar Irimia.
Această măsură este considerată de organizațiile de pacienți un dezavantaj major. Monitorizarea insuficientă poate duce la agravarea bolii și la costuri mult mai mari pe termen lung.
„Mulți pacienți nu vor reuși să își facă investigațiile în termen și vor fi nevoiți fie să plătească din buzunarul propriu, fie să renunțe la ele. Trebuie să specificăm clar că vorbim despre investigații de imagistică: RMN, CT și alte investigații de înaltă tehnologie, care au costuri ridicate. Dacă pacientul va plăti, cu siguranță nu vor fi costuri mici. Vor exista persoane care nu își vor permite aceste investigații și, din păcate, vor renunța să le mai facă.”, avertizează președintele COPAC.
Cine își păstrează prioritatea la investigații
Nu toate categoriile de pacienți pierd accesul rapid la analize. Conform noilor norme, investigațiile rămân prioritare și pot fi efectuate peste plafonul lunar de fonduri pentru:
- pacienții cu suspiciune oncologică (SO)
- pacienții oncologici aflați în monitorizare (MONITOR 2 - cu termen de maximum 5 zile lucrătoare)
- femeile gravide
- pacienții cu hepatită B și C
- testele HIV pentru gravide
- analizele și investigațiile preventive (PREV)
Modificări drastice pentru pacienții neasigurați
De la 1 ianuarie 2026, doar trei categorii de pacienți cronici fără venituri rămân exceptate de la plata contribuției la sănătate:
- pacienții oncologici
- pacienții cu HIV/SIDA
- pacienții cu tuberculoză
Aceștia vor avea în continuare acces la toate serviciile medicale decontate de CNAS.
În schimb, pacienții incluși în celelalte 12 programe naționale de sănătate (diabet, boli cardiovasculare, boli neurologice, dializă, transplant, boli rare etc.) vor beneficia, fără plata contribuției, doar de serviciile strict legate de programul în care sunt înscriși.
Pentru a fi asigurați integral, persoanele fără venituri trebuie să plătească 2.430 de lei pe an la ANAF.
„Trebuie mai multă claritate în privința ce analize pot fi făcute și pentru cine. O mulțime de medici de familie nu știu care este statutul în prezent a persoanelor asigurate prin programe de sănătate”, a evidențiat medicul de familie Daciana Toma, vicepreședinte în cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) pentru Libertatea.
„Lucrurile acestea ar trebui să fie clare.”
Multe laboratoare și medici nu știu exact ce se poate face prin programul de monitorizare. Situația este confuză și creează riscuri pentru pacienți.
„Dacă nu se fac evaluările corecte pentru pacienții cu boli cronice (ex. diabet), riscul cardiovascular, renal sau de alte complicații crește.”
Schimbări și pentru medicii de familie: cum se împart banii în 2026
Anul 2026 aduce modificări și în finanțarea asistenței medicale primare. Conform Legii nr. 163/2025:
- 25% din buget va fi alocat plății per capita (în funcție de numărul de pacienți înscriși)
- 75% va merge către plata per serviciu medical efectiv prestat
„Toată povestea este cu dus-întors. Favorizează pe cei care au liste mici, defavorizează pe cei care au liste mari (2.500-3.000 de pacienți)”, a explicat medicul de familie Daciana Toma.
Valorile punctelor se modifică astfel:
- plata per capita scade de la 12 lei la 8,2 lei
- plata per serviciu medical crește de la 8 lei la 10,3 lei
„Se vrea o plată stimulativă pentru a încuraja prevenția și managementul de caz. Însă, nu sunt întru totul acoperite celelalte verigi, ca să faci corect ce ar trebui.”
Practic, medicii cu mulți pacienți în listă vor fi cei ale căror venituri scad. Dar sunt medici de familie, în zone defavorizate, unde cabinetele de acest gen sau personalul lipsește, și atunci listele de pacienți sunt mari.
„Veniturile nu ar trebui să scadă însă la cei cu liste mici.”, a mai adăugat Daciana Toma.
Autoritățile susțin că fondurile trebuie să urmeze actul medical, nu doar numărul de pacienți. Medicii de familie avertizează însă că veniturile cabinetelor ar putea deveni mai instabile.
„Dacă medicii sunt plătiți doar pentru numărul de pacienți de pe listă și nu pentru servicii, prevenția nu va crește. Trebuie să încurajăm medicii de familie să facă mai mult act medical și mai puțină birocrație.”, a mai adăugat reprezentantul pacienților cronici, Radu Gănescu.
Pacienții nu merg la doctor pentru prevenție
Pe de altă parte, majoritatea pacienților nu sunt educați să meargă la doctor preventiv, pentru controale de rutină.
„Mai este un lucru, despre care nu vorbește nimeni. Ca medic de familie îmi doresc să fac prevenție, dar NU există reglementări clare care să oblige pacientul să vină la evaluările anuale. Sunt foarte mulți pacienți care nu au educația necesară să meargă la doctor.”, atrage atenția Daciana Toma.
Medicul de familie Daciana Toma povestește că i-a sunat pe pacienții care nu veneau prea des la cabinet, pentru a-i ruga să vină pentru analize anuale: „Un mic procent au răspuns invitației pe care am făcut-o. Mi-au spus că nu au nici o problemă și nu au timp să vină la medic.”
„În continuare avem percepția că la medicul de familie te duci când ai o problemă, nu te duci preventiv.”
„Din punctul nostru de vedere, medicii de familie trebuie plătiți cât mai bine, dar mai ales pe servicii, nu doar per capita. Prevenția este cea mai ieftină și cea mai eficientă formă de îngrijire medicală. Medicii de familie sunt cei care pot face prevenție la nivel de populație.”, consideră Radu Gănescu, președintele COPAC.
Medicii de familie, „sub teroarea controalelor”
Presiunea pusă pe umerii medicilor, dar și noile reglementări, strică relațiile și reduce încrederea pe care pacienții o au în sistemul medical din România.
„Toate astea duc la o deteriorare a relației între medici, între medic și pacient, dar sigur aduce economii casei.”, susține Daciana Toma.
Mulți medici nu se gândesc decât la pensionare, din cauza oboselii acumulate de frica controalelor, a Casei de Asigurări. Asta în condițiile în care România are un deficit de medici de familie, iar mulți sunt aproape de vârsta de pensionare.
În 2025, din 168 de localități lipseau complet de medici de familie, iar 1.065 de localități înregistrează deficite, afectând peste 600.000 de români. Aproximativ 20% dintre cei 12.600 de medici de familie activi aveau peste 70 de ani.
„Suntem sub teroarea controalelor. Dacă vă duceți la orice medic de familie, primul lucru, nu-l interesează ce te doare, ci să fie în regulă cu actele, ca să nu fie pedepsit.”, subliniază Daciana Toma.
„De multe ori se încalcă drepturile pacienților de teama controalelor.”, mai adaugă doctorul de familie.
„Medicul de familie, atunci când rezolvă corect problemele pacientului, aduce economii în sistem: nu mai aglomerează camerele de gardă și nu mai trebuie internări inutile. Dacă investigațiile ar fi făcute corect în ambulatoriu, s-ar reduce costurile pentru internări și proceduri mai scumpe.”, conchide dr. Daciana Toma.
Control mai strict al concediilor medicale
Guvernul a introdus și un mecanism temporar de control al concediilor medicale, valabil între 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027. Casele de Asigurări de Sănătate pot verifica:
- documentele medicale care au stat la baza concediului
- durata și corectitudinea completării certificatelor
- concordanța dintre diagnostic și recomandările medicale
Dacă se constată nereguli, pacientul poate pierde indemnizația de concediu medical.
În plus, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită. Conform ordonanței, angajatorul va suporta plata zilelor 2–6, iar din ziua a 7-a până la vindecare indemnizația va fi achitată din bugetul FNUASS.
„Este jenant, este jignitor, alții fac greșeli și tu mă penalizezi pe mine. Nu este corect și este o umilință adusă pacienților până la urmă cu acea zi de concediu.”, spune Cezar Irimia.
„De ce trebuie să pățească pacientul cinstit pentru greșelile altora? Combaterea fraudelor nu se face prin pedepsirea bolnavului real. Este o ofensă adusă nu doar pacienților, ci tuturor familiilor din România. Este strigător la cer.”
Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită
Radu Gănescu, președintele COPAC, spune că pacienții cronici ar trebui exceptați de la această regulă: „pentru că ei se deplasează lunar, vin la spital, își iau tratamentul și au nevoie constant de investigații”.
„Pentru ei este foarte important să își poată lua concediul medical și ca acesta să fie plătit.”
În plus, deși „înțelege nevoia de a elimina concediile medicale fictive”, Radu Gănescu subliniază: „Nu putem sancționa pe toată lumea doar pentru că există astfel de cazuri.”
În 2024, în România au fost acordate 3.206.170 de certificate de concediu medical, suportate din FNUASS. Numărul certificatelor a scăzut față de 2023, când au fost eliberate 3.385.466 certificate.
Măsura aceasta nu va scădea costurile pentru Casele de Asigurări, din contră le va spori, susține dr. Daciana Toma.
„Mi se pare absolut halucinant. Nu pedepsești pacientul pentru că un medic a acordat concedii medicale fictive. Dacă cineva a acordat concedii medicale nejustificate, trebuie să fie pedepsit. Este un lucru extrem de riscant să nu mai plătești prima zi de concediu medical, mulți vor renunța și se vor duce bolnavi la muncă: și o să se ajungă la complicații, iar costurile pentru sistem sunt mult mai mari decât dacă îl lași trei zile acasă. Ar trebui comparate specialitățile între ele, legat de concediile medicale.”, a precizat medicul de familie pentru Libertatea.
2026 vine cu reguli mai dure în sănătate, dictate de lipsa fondurilor. Pacienții cronici pierd prioritatea la analize, cei fără venituri trebuie să plătească pentru a fi asigurați, iar accesul la investigații devine mai restrictiv. Deși autoritățile vorbesc despre eficiență și control, organizațiile de pacienți avertizează că efectele reale se vor vedea în starea de sănătate a populației și în costuri mai mari pe termen lung.
Moshu1 09.01.2026, 19:57
O umilinta,poate,pentru pacientii bolnavi,dar controalele sunt pentru pacientii care sufera de lene sau de shmecherita si a doctorilor necinstiti....care sunt extrem de multi,in amandoua categorii...