Calendar ortodox octombrie 2025 – ce sărbători religioase sunt în octombrie

Cum a ajuns octombrie a zecea lună din an

Privit din perspectivă istorică, vechiul calendar roman cuprindea în Antichitate doar zece luni și un total de 304 zile și se crede că a fost creat de regele Romulus în jurul anului 753 î.Hr. Cum lunile Ianuarius (ianuarie) și Februarius (februarie) nu fuseseră încă introduse, anul începea în Martius (martie). Luna octombrie nu a fost dintotdeauna a zecea din an, ci a opta, motiv pentru care la început se numea Octobris și avea 30 de zile.

Ulterior, în jurul anului 451 î.Hr., Numa Pompilius (715-673 î.Hr.), care era al doilea rege roman, a adăugat cele două luni de iarnă la începutul calendarului, ceea ce a făcut ca octombrie să devină a zecea lună. De-a lungul timpului, denumirile și durata lunilor au suferit mai multe modificări, relatează Time and Date.

Se spune, de pildă, că împăratul Augustus a modificat calendarul pentru ca luna august, care îi purta numele, să aibă același număr de zile ca iulie, care îi era dedicată împăratului Iulius Cezar, scurtând în acest fel luna februarie. Toate aceste transformări, influențate uneori și de biserică, au dus în cele din urmă la stabilirea calendarului de 12 luni, care s-a păstrat până în prezent.

Octombrie în calendarul iulian

În anul 153 î.Hr., în urma unei rebeliuni, Senatul Romei a schimbat începutul anului civil cu două luni, mutându-l de la 1 martie la 1 ianuarie. Astfel, octombrie avea să devină oficial a zecea lună din an. Cu toate acestea, unii vechii romani au continuat să sărbătorească Anul Nou în martie, la fel ca până atunci. Nici azi nu se știe sigur când s-a aplicat integral schimbarea, însă unii cercetători cred că tranziția a durat câteva secole.

În anul 46 î.Hr., Iulius Cezar a creat un nou calendar, denumit calendarul iulian, ca reformă a calendarului vechi care rămăsese cu 10-11 zile în urma ciclului solar. Împăratul roman a adăugat zece zile la an și a instituit anul bisect, printr-o zi suplimentară introdusă în februarie, care avea 28 de zile, iar în anii bisecți 29.

Octombrie a fost extinsă la 31 de zile, asemenea lunii decembrie, în timp ce septembrie și noiembrie au pierdut câte o zi. Calendarul iulian stabilea anul de 365 de zile, împărțit în 12 luni ca și astăzi, cu an bisect o dată la patru ani. Astfel, se ajustau cele aproape 6 ore suplimentare ale anului solar (365,25 zile).

Acest calendar a fost utilizat timp îndelungat, însă, în timp, s-a observat o diferență între anul calendaristic și cel astronomic. În aceste condiții, în 1582, a apărut calendarul gregorian, deoarece calendarul iulian nu reda fidel durata exactă a unui an pe Pământ.

Ce trebuie să știm despre luna octombrie

Octombrie este o lună importantă, care marchează tranziția de la toamnă la iarnă și care este un simbol al recoltelor bogate și al pregătirilor pentru sezonul rece. Este cea de-a zecea lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene care au o durată de 31 de zile. În această lună, ziua are 11 de ore, iar noaptea 13 de ore.

Luna octombrie este cea de-a doua de toamnă în emisfera de nord, în timp ce, în jumătatea de sud, este cea de-a doua lună de primăvară. Din punct de vedere astrologic, octombrie începe cu soarele în semnul Balanței și sfârșește în semnul Scorpionului. Această lună începe în aceeași zi a săptămânii ca și ianuarie, cu excepția anilor bisecți, așa cum a fost, spre exemplu, cazul anului trecut, potrivit Wikipedia.

Cum se mai numește luna octombrie

Denumirea Octobris își are rădăcinile în latinescul „octo”, care înseamnă „al optulea”. Vechii greci numeau luna octombrie Pyanopsion, iar în tradiția populară din România, este denumită Brumărel. Aceasta face referire la apariția brumei care acoperă câmpiile și pădurile, un semn al apropierii iernii.

Denumirea anglo-saxonilor pentru luna octombrie era Winterfylleth, care conținea cuvintele „winter” (iarnă) și „fylleth” (lună plină). Se numea astfel deoarece se spunea că iarna începea de la prima lună plină a celei de-a zecea lună din an. Saxonii aveau și ei un nume pentru octombrie: Wyn Monath. Aceasta se traduce prin „luna vinului” și semnifica faptul că era perioada din an în care se făcea vinul, conform Thefactsite.com.

Ce sunt sărbătorile religioase

Sărbătorile din calendarul bisericesc sunt dedicate comemorării unor evenimente importante din istoria mântuirii și cinstirii sfinților, fiind împărțite în două categorii principale. Prima categorie este cea a sărbătorilor cu dată fixă, care se prăznuiesc în fiecare an la aceeași dată, dar nu întotdeauna în aceeași zi a săptămânii. Exemple în acest sens sunt Nașterea Domnului – Crăciunul (25 decembrie), Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Sfântul Nicolae (6 decembrie) sau Duminica Floriilor, care are loc cu o săptămână înainte de Paști.

A doua categorie este cea a sărbătorilor cu dată variabilă, care își schimbă data de la an la an, fiind legate de calculul datei Paștelui, notează Creștinortodox.ro. Acestea nu apar întotdeauna în aceeași zi a lunii sau chiar a lunii calendaristice, dar cad mereu în aceeași zi a săptămânii. Sărbătorile religioase au o semnificație profundă pentru credincioși, îmbinând dimensiuni spirituale și morale. Ele oferă ocazii de preamărire a lui Dumnezeu și a sfinților și, totodată, oferă creștinilor modele de virtute prin exemplul vieților sfinților sau al evenimentelor comemorate.

Sărbători cu cruce roșie și cruce neagră

În calendarul ortodox, sărbătorile sunt diferențiate prin semne grafice speciale, care indică importanța lor liturgică. Astfel, calendarul bisericesc oferă credincioșilor repere clare despre modul în care fiecare sărbătoare este cinstită în cadrul slujbelor.

Zilele marcate cu cruce roșie reprezintă praznicele mari, dedicate unor evenimente majore din istoria mântuirii, sărbătorilor Maicii Domnului sau unor sfinți cu o semnificație deosebită. În calendarul bisericesc există și sărbători trecute cu cruce neagră, care celebrează anumiți sfinți, dar care sunt zile lucrătoare. Acestea au un caracter mai puțin solemn, fiind totuși prilej de rugăciune și pomenire a sfinților. În acest fel se disting mai multe categorii de sărbători:

Sărbătorile mari – praznicele împărătești, sărbătorile Maicii Domnului și ale sfinților de prim rang, sunt notate în calendar cu cruce roșie încadrată de un cerc sau de paranteze;

Sărbătorile sfinților cu priveghere și polileu – sunt trecute cu cruce roșie sau cu cruce neagră, însoțită de o singură paranteză;

Sărbătorile sfinților fără priveghere – sunt însemnate în calendar cu o cruce simplă;

Sărbătorile sfinților de importanță mai mică – pot fi cu sau fără Doxologie Mare la Utrenie și sunt însemnate cu cruce neagră.

Sărbători cu cruce roșie în octombrie 2025

În luna octombrie avem patru sărbători religioase care sunt însemnate în calendarul ortodox cu cruce roşie. Asta înseamnă că sunt extrem de importante pentru creştinii ortodocşi. Iată care sunt aceste sărbători

1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului: comemorează o minune străveche întâmplată în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne (Constantinopol), în vremea împăratului Leon al VI-lea (886-912). Scrierile vremii se referă la faptul că, în timpul asediului, poporul se afla în biserică și era în primejdie, iar Maica Domnului, împreună cu Sfântul Ioan Botezătorul și cu apostolul Ioan, ar fi apărut deasupra mulțimii cu un acoperământ ceresc (omofor), protejându-i pe credincioși și îndepărtând primejdia.

14 octombrie – Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iaşi: Sfânta Cuvioasa Parascheva cea Nouă (Parascheva de la Iași) a trăit în secolul al XI-lea în Epivat (oraș în Bizanț). Nu trebuie confundată cu Sf. Muceniță Parascheva Romana. După ce și-a petrecut viața în asceză și rugăciune, trupul ei ar fi fost adus la Iași, fiind considerată ocrotitoarea Moldovei. La fel ca în fiecare an, și în 2025, zeci de mii de pelerini care vor veni la Iași se vor închina la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva începând de miercuri, 8 octombrie, relatează Orthodoxwiki.com.

26 octombrie – Sf. Mare Mc. Dimitrie: este un martir creștin din secolul al III-lea, care a trăit în Salonic. Pentru credința sa a fost martirizat și a devenit cunoscut pentru minunile săvârșite după moarte, în special izvorârea de mir din moaștele sale. În această zi, credincioșii cer vindecare de boli sau ajutor duhovnicesc, apelând la mijlocirea Sfântului Dimitrie.

27 octombrie – Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou: Este considerat ocrotitorul Bucureștiului, iar moaștele sale se găsesc în Catedrala Patriarhală din București.

Calendar ortodox octombrie 2025

Brumărel – 31 de zile: ziua are 11 ore, noaptea are 13 ore

1 M (†) Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania; Sf. Cuv. Roman Melodul; †) Sf. Cuv. Chiriac și Iosif de la Bisericani (Dezlegare la pește)

2 J Sf. Sfințit Mc. Ciprian; Sf. Mc. Iustina fecioara

3 V Sf. Sfințit Mc. Dionisie Areopagitul; Sf. Mc. Teoctist (Post)

4 S †) Sf. Pr. Mărt. Dumitru Stăniloae; Sf. Sfințit Mc. Ierotei, ep. Atenei

5 D Sf. Mc. Haritina; †) Sf. Cuv. Misail și Daniil de la M. Turnu

Duminica a XIX-a după Rusalii (Predica de pe munte – Iubirea vrăjmașilor); Ap. II Corinteni XI, 31-33; XII, 1-9; Ev. Luca VI, 31-36; glas 8, voscr. 6

6 L Sf. Ap. Toma; Sf. Mc. Erotiida

7 M † Sf. M. Mc. Serghie și Vah; Sf. Mc. Iulian pr., Chesarie diac. și Polihronie

8 M Sf. Cuv. Pelaghia și Taisia (Post)

9 J Sf. Ap. Iacov al lui Alfeu; Sf. Cuv. Atanasia, Andronic și Anastasia

10 V Sf. Mc. Evlampie și sora sa, Evlampia; Sf. Cuv. Vasian și Teofil Mărt. (Post)

11 S Sf. Ap. Filip, unul din cei 7 diac.; Sf. Ier. Teofan Mărt., ep. Niceei

12 D Sf. Mc. Prov, Tarah și Andronic; Sf. Ier. Cosma, ep. Maiumei

Duminica a XXI-a după Rusalii (a Sf. Părinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic; Pilda semănătorului; Rugăciunea lui Iisus); Ap. Galateni II, 16-20; Tit III, 8-15; Ev. Luca VIII, 5-15; Ioan XVII, 1-13; glas 1, voscr. 7

13 L † Aducerea moaștelor Sf. Ap. Andrei la Iași; Sf. Mc. Carp, Papil, Agatodor, Agatonica și Florentie

14 M †) Sf. Cuv. Parascheva de la Iași; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie

15 M Sf. Mc. Luchian, pr. din Antiohia (Post)

16 J Sf. Mc. Longhin Sutașul

17 V Sf. Prooroc Oseea; Sf. Cuv. Mc. Andrei Criteanul (Post)

18 S Sf. Ap. și Ev. Luca; Sf. Mc. Marin cel Bătrân

19 D Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mc. Uar; Sf. Cleopatra; Sf. Cuv. Ioan de la Rila;

Duminica a XX-a după Rusalii (Învierea fiului văduvei din Nain); Ap. Galateni I, 11-19; Ev. Luca VII, 11-16; glas 2, voscr. 8

20 L Sf. M. Mc. Artemie; Sf. Gherasim din Chefalonia

21 M †) Sf. Cuv. Mărt. Visarion și Sofronie; Sf. Mc. Oprea; Sf. Pr. Mărt. Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel; Sf. Cuv. Ilarion cel Mare

22 M Sf. Ier. Averchie, ep. Ierapolei; Sf. 7 tineri din Efes; (Post)

23 J Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului, întâiul ep. al Ierusalimului; †) Sf. Pr. Mc. Constantin Sârbu; Sf. Cuv. Macarie Romanul

24 V Sf. M. Mc. Areta; Sf. Mc. Marcu, Sotirih și Valentin (Post)

25 S Sf. Mc. Marcian și Martirie; Sf. Tavita

26 D †) Sf. M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir

Duminica a XXIII-a după Rusalii (Vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor); Ap. II Timotei II, 1-10; Evrei XII, 11-13; 25-27; Efeseni II, 4-10; Ev. Matei VIII, 23-27; Ioan XV, 17-27; XVI, 1-2; Luca VIII, 26-39; glas 3, voscr. 9

27 L †) Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrala Patriarhală; Sf. Mc. Nestor

28 M †) Sf. Ier. Iachint, mitr. Țării Românești; †) Sf. Cuv. Teofana Basarab; Sf. Mc. Terentie, soția sa Neonila și cei 7 fii ai lor: Nita, Sarvil, Ierax, Teodul, Fota, Vilie si Evnichi; Sf. Ier. Firmilian, ep. Cezareei Capadociei

29 M Sf. M. Mc. Anastasia Romana; Sf. Cuv. Avramie și Maria, nepoata sa (Post)

30 J Sf. Sfințit Mc. Zenovie, ep. Ciliciei și sora sa, Zenovia; Sf. Ap. Cleopa

31 V Sf. Ap. Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul și Narcis; Sf. Mc. Epimah (Post)

Vezi întregul calendar ortodox 2025!