Deja piețele sunt pline de legume bine coapte și parfumate și gospodinele se pregătesc pentru conserve și murături. Dacă te întrebi când se pun murăturile, ei bine, fiecare procedează cum crede de cuviință, însă sunt câteva lucruri de care este bine să ținem cont.
Cuprins:
Murăturile făcute în casă sunt cel mai bun aliment de consumat în sezonul rece și nu numai. Beneficiile murăturilor pentru sănătatea organismului sunt multiple. Când legumele și fructele sunt fermentate, bacteriile sănătoase descompun zaharurile naturale. Acest proces este cel care conferă murăturilor fermentate gustul lor acru. Murăturile stau în apă sărată și fermentează timp de multe zile.
Fermentarea este motivul pentru care unele persoane care au intoleranță la lactoză pot mânca iaurt. Bacteriile bune din iaurt descompun zaharul numit lactoză. Aceste bacterii, cunoscute și sub numele de probiotice, păstrează alimentele și au multe beneficii pentru sănătatea organismului.
Murăturile sunt gustoase și benefice în orice anotimp le-am mânca, așa că multe gospodine aleg să pună murături încă de la apariția legumelor în grădini. Așadar, pentru a le consuma pe timpul verii, murăturile, mai ales castraveții, se pot pune încă din luna iulie.
În ceea ce privește murăturile de iarnă, lucrurile stau un pic diferit. Procesul de fermentare este sporit de temperaturile ridicate, așadar, dacă vrem murături pentru iarnă, care să țină bine mai multe luni, este bine să le punem atunci când vremea începe deja să se răcească - din septembrie și până la finalul lui octombrie.
Descoperă și rețete de castraveti murați pentru iarnă,în oțet sau în saramură
Procesul de murare se poate face, fie prin prezenţa acidului acetic (oţet), adăugat în soluţii, fie prin acidul lactic, obţinut prin fermentaţie naturală în saramură. Fermentaţia în oţet este mai rapidă, cea în saramură este mai lungă.
Metoda de a mura în saramură este folosită de mii de ani și are numeroase beneficii pentru sănătate datorită conținutului de probiotice. Varza a fost una din primele legume murate. În saramură se pot conserva aproape toate legumele: varza (albă sau roşie), gogonelele, gogoșari, ardeii, morcovii, ţelina, conopida, ardeii iuţi, castraveţii.
Când murăturile nu sunt fermentate, oțetul le dă aroma de acru. Oțetul în sine este produs printr-un proces de fermentație, dar numai oțetul care rămâne crud și nepasteurizat, cum ar fi oțetul crud de cidru de mere, reține părți din „cultura mamă”, care furnizează acele bacterii bune.
Dacă îți plac murăturile în oțet, încearcă și aceste rețete de gogonele în oțet sau de gogoșari în oțet
Pentru conserve nu trebuie să investeşti în prea multe ustensile. Totuşi, ai neapărată nevoie de o pâlnie specială pentru conserve, cu gura mare, care să te ajute să umpli borcanele fără să verşi conţinutul şi de un cleşte pentru borcane. Cu acesta vei manevra borcanele cât sunt încă fierbinţi. Asta dacă nu optezi pentru varianta de a pune murăturile direct într-un butoi de murături.
Descoperă cele mai bune rețete de murături
Atunci când se pun murăturile este bine să ții cont de câteva lucruri:
Cei care nu știu de ce apare floarea la murături, trebuie să aibă grijă la câteva aspecte înainte de a pune murăturile, indiferent că este vorba despre varză murată, castraveți murați în saramură, gogonele, conopidă în saramură sau orice altă legumă sau fruct pe care dorești să îl pui la murat (da, se fac inclusiv pepeni murați sau struguri murați!).
Primul aspect de care trebuie să țineți cont este ca totul să fie curat și sterilizat. Mâinile trebuie spălate bine, cu apă și săpun, pentru a nu avea bacterii care pot favoriza apariția florii la murături.
În plus, sterilizarea butoiului/recipientului în care se pun murăturile este de căpătâi. Pentru a avea un borcan sau butoi sterilizat se folosește apă cu bicarbonat de sodiu.
Este foarte important ca toate legumele și fructele puse la murat să fie spălate cu apă rece.
Atunci când punem murături, sarea nu are doar rolul de a da gust, ci este un element esențial pentru întreg procesul de conservare. Ea influențează direct textura, aroma și, cel mai important, siguranța alimentară a murăturilor.
Murăturile clasice nu se conservă prin oțet, ci prin fermentație lactică. În contact cu saramura, pe suprafața legumelor se dezvoltă bacteriile ”bune”, în special Lactobacillus, care transformă zaharurile din legume în acid lactic. Acest acid este cel care dă gustul acru plăcut și, în același timp, împiedică dezvoltarea microorganismelor dăunătoare. Sarea are rolul de a încetini dezvoltarea bacteriilor nedorite și de a le oferi un avantaj celor lactice, care sunt mai rezistente la salinitate.
O saramură prea slabă, adică cu prea puțină sare, nu mai ține sub control bacteriile și mucegaiurile care pot strica murăturile. Pe de altă parte, dacă pui prea multă sare, fermentația încetinește excesiv sau se oprește, iar murăturile devin prea sărate și neplăcute la gust. Așadar, cantitatea corectă de sare face diferența între o fermentație reușită și o conservare nereușită.
De exemplu, pentru castraveţi muraţi este nevoie de o saramură ceva mai puternică, pentru a rămâne crocanți și bine conservați. Se recomandă o soluție de aproximativ 3-4% sare, adică 30-40 g de sare la fiecare litru de apă. Dacă pui prea puțină sare, castraveții se pot înmuia și pot fermenta neuniform, iar dacă pui prea multă, rămân tari, dar foarte sărați. De aceea, echilibrul este esențial.
Vezi exact câtă sare se pune la murături pentru gogoşari, gogonele, conopidă, murături asorate!
Apa pe care o folosești la saramură este bine să nu fie apă de la robinet nefiartă. Apa de la robinet poate fi mai dură, acest lucru ducând la apariției florii la murături. Dacă vei fierbe apa folosită la saramură vei scăpa de riscul de a face murăturile floare. Așadar, când se pun murăturile, sarea pe care o folosești la saramură trebuie să fie sare de murături, sare grunjoasă pe care o topești în apă. Nu folosi niciodată sare fină de masă sau cu iod. Sarea de masă fină conține un aditiv care strică saramura și face ca murăturile să prindă floare.
Descoperă cele mai bune rețete de conserve pentru iarnă.
Pune apă într-o cratiță mare astfel încât să se oprească la 2,5 cm față de gura borcanelor. Lasă pe foc să fiarbă apa, cu un capac deasupra. Dacă sunt borcane mici, după ce dă în clocot mai lasă să fiarbă 15 minute, dacă sunt mari, lasă-le 20 de minute. Scoate capacul, stinge focul și mai lasă borcanele 5 minute. Scoate-le din apă și lasă-le la răcit 24 de ore, la temperatura camerei. Dacă atunci când desfaci borcanul auzi un pocnet, înseamnă că a fost bine sterilizat.
Murăturile trebuie păstrate la loc întunecat, răcoros și aerisit. Pentru a le asigura un mediu care să nu favorizeze apariția florii, ele se țin în beci/pivniță. Temperatura la care se țin murăturile trebuie să nu fie mai mare de 8-10 grade Celsius. Borcanele sau bidoanele trebuie închise etanș. Verzele, castraveții, gogonelele sau orice ai pus în borcan la murat trebui să fie complet acoperite de saramură.
Murăturile sunt foarte apreciate pentru gustul lor, însă ele sunt și o sursă importantă de vitamine și probiotice. De aceea este bine ca ele să facă parte din alimentația noastră, mai ales în sezonul rece. Iată câteva dintre beneficiile consumului de murături pentru sănătate:
Descoperă și cele mai ușoare rețete de gogonele murate pentru iarnă sau aceste rețete de ardei iuți murați! Dacă îţi plac murăturile şi vrei să te bucuri de ele iarna, îţi recomandăm şi rețete de gogonele în saramură, dar şi rețete de gogonele în oțet.
bartusgeorgiana 19.07.2023, 19:46
Un articol foarte util
Roxana22 26.08.2023, 20:45
un articol util
N3gry90 19.09.2023, 02:54
Sfaturi ptr gospodine! Interesant!
bartusgeorgiana 19.09.2023, 21:15
Foarte interesant
bartusgeorgiana 19.09.2023, 21:16
Merita citit