Anamaria Mișa, directoarea Cazinoului din Constanța, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Trupe de jazz din New Orleans veneau și cântau pe scenă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anamaria Mișa, directoarea Cazinoului din Constanța, vede monumentul ca pe un simbol național readus la viață prin restaurare. Clădirea devine, din punctul ei de vedere, un hub cultural, respingând jocurile de noroc și politica.
Cuprins:
- Clădirea-simbol de pe malul Mării Negre
- Daniel Renard ar fi creat Cazinoul cu gândul la iubita sa care murise
- Arhitectura Art Nouveau de pe litoralul românesc
- Cum se administrează o clădire vulnerabilă, cu fundație sub nivelul mării
- Poveștile emoționante ale Cazinoului
- Ce evenimente se petrec în Cazinou
- Motorul economic al Constanței
- „Da”-urile să fie mai multe decât „nu”-urile, o rețetă de succes
Clădirea-simbol de pe malul Mării Negre
Libertatea: Când ați intrat pentru prima dată în Cazinou ca director, ce ați simțit?
Anamaria Mișa: O onoare pentru această șansă istorică și, bineînțeles, o mare, mare responsabilitate.
Libertatea: Care a fost primul gând privind responsabilitatea pe care o preluați?
Anamaria Mișa: M-am gândit la faptul că peste 50 de ani, peste 100 de ani, poate că cei din acea perioadă vor citi despre ceea ce facem astăzi aici.
Libertatea: De ce credeți că această clădire iconică provoacă atât de multă emoție?
Anamaria Mișa: Această clădire este extrem de frumoasă, arhitectura îi dă un specific special, însă n-ar fi fost la fel de frumoasă dacă n-ar fi fost situată pe faleza Mării Negre. Orice român care a trecut măcar o dată pe această faleză și a admirat clădirea Cazinoului din Constanța.
Libertatea: Cazinoul este mai degrabă un monument, un simbol sau un brand al Constanței?
Anamaria Mișa: Cu siguranță, un simbol național, un simbol al României.
Libertatea: Ce înseamnă astăzi Cazinoul pentru România?
Anamaria Mișa: Cred că astăzi, pentru România, Cazinoul în primul rând înseamnă renaștere, un nou început și toată această idee de viață, faptul că se pot bucura după 20 de ani de o clădire atât de iubită, atât de frumoasă, o clădire care poate acomoda absolut orice formă de cultură. Un nou început și speranță.
Libertatea: Care este cea mai frumoasă poveste ascunsă între zidurile sale?
Anamaria Mișa: Sunt nenumărate povești, dar bineînțeles că o poveste extraordinar de frumoasă este legată de tot ceea ce se întâmpla în perioada interbelică în acest Cazinou și vă dau un exemplu chiar deosebit: trupe de jazz din New Orleans veneau la Cazinou și interpretau pe această mare scenă, o scenă internațională, și interpreți americani la Cazinoul din Constanța. Astfel, noua modă din Lumea Nouă venea în România prin intermediul Cazinoului.
Daniel Renard ar fi creat Cazinoul cu gândul la iubita sa care murise
Libertatea: Există o legendă despre Cazinou care vă place în mod special?
Anamaria Mișa: Sigur că este o legendă. Se spune că arhitectul Daniel Renard și-ar fi închipuit și și-ar fi creat această clădire cu gândul la iubita sa care murise și, practic, este un omagiu adus Iubirii.
Libertatea: Ce detaliu arhitectural trece neobservat, dar merită admirat?
Anamaria Mișa: Sub scara monumentală avem un iluminator; este o mică fereastră realizată pentru a duce lumina în acel spațiu întunecat de sub scară și, în plus, când privim prin acest iluminator, avem o vedere superbă spre Marea Neagră.
Libertatea: Anamaria Mișa, dacă aceste ziduri ar putea vorbi, ce perioadă ați vrea să povestească?
Anamaria Mișa: Cu siguranță că ne-ar vorbi despre perioada interbelică, atunci când Cazinoul din Constanța era una dintre cele mai „hot” clădiri și locuri din Europa. În acest cazinou aveam evenimente culturale de cea mai bună calitate, pe aici treceau personalități nu numai din România, ci personalități din toată Europa, iar locul acesta era un loc extrem, extrem de important pentru lumea mare. Deci da, perioada interbelică.
Arhitectura Art Nouveau de pe litoralul românesc
Libertatea: Care este încăperea care vă impresionează cel mai mult?
Anamaria Mișa: Bineînțeles că sala de bal, sala de evenimente, acolo unde avem toate detaliile specifice arhitecturii Art Nouveau și avem și cele două vitralii-emblemă în formă de scoică, ce sunt construite în oglindă. Sala de evenimente ne spune toată această poveste a vieții superbe pe care o trăiau cei din perioada interbelică, dar și din Belle Époque.
Libertatea: Restaurarea a durat ani și a implicat eforturi uriașe. Care a fost cea mai mare provocare?
Anamaria Mișa: Provocarea principală a restauratorilor a fost aceea de a analiza schițele originale ale arhitectului Daniel Renard și de a aduce Cazinoul cât mai aproape de viziunea arhitectului din 1910. După restaurarea pe care au realizat-o în regimul comunist, această clădire a suferit foarte mult, a fost deteriorată, i-au fost schimbate cromatica și sensul arhitectural, până la urmă, iar restauratorii au avut această mare misiune și provocare de a aduce clădirea la forma sa originală din 1910.
Libertatea: Există un element restaurat de care sunteți deosebit de mândră?
Anamaria Mișa: Da, bineînțeles, scoica, vitraliul în formă de scoică din sala de evenimente, cel care a și fost acoperit timp de peste 70 de ani. În perioada comunistă, acesta a fost acoperit din motive necunoscute și poate că știți că în interiorul acestor pereți și ai acestui vitraliu, după ce a fost descoperit, s-au găsit bilețele scrise de deținuții politici, bilețele care ne arată drama, tragedia prin care au trecut aceștia și cum au muncit pentru renovarea Cazinoului din Constanța fără să știe dacă vor mai fi vreodată liberi sau dacă vor fi vreodată amintiți.
Libertatea: Ce a fost imposibil de recuperat?
Anamaria Mișa: Multe din picturile originale, din stucaturile originale, din cauza faptului că această clădire a stat aproape 20 de ani închisă și a suferit din cauza condițiilor de mediu specifice Mării Negre. În schimb, restauratorii au făcut o treabă minunată încercând să o aducă la această formă, spunem noi, extrem de frumoasă.
Libertatea: Vorbeați despre restauratori, Ana Maria Mișa. Ce au făcut restauratorii aproape invizibil, dar esențial?
Anamaria Mișa: S-au documentat ani de zile pentru a aduce culorile imaginate de Daniel Renard. Această clădire a fost gândită să fie ca o prăjitură, ca o bomboană fondantă. O să vedeți paleta cromatică pastelată, iar chestiunea asta a fost o muncă de cercetare extraordinară din partea restauratorilor. Mulți dintre vizitatorii noștri ne spun că această clădire seamănă cu foarte multe dintre cofetăriile franțuzești de mare renume. Da, ăsta este un lucru mai puțin cunoscut, dar o muncă foarte mare.
Libertatea: Cum păstrezi autenticitatea unei clădiri atât de vechi?
Anamaria Mișa: Trăind aici, încercând să-i înțeleg spiritul, esența. Stăm și petrecem foarte mult timp în această clădire și încercăm să-i aducem autenticitatea, dar păstrând însă și modernitatea, ținând cont de vremurile în care trăim și încercând să o facem atractivă pentru toți cei care își doresc să o viziteze.
Cum se administrează o clădire vulnerabilă, cu fundație sub nivelul mării
Libertatea: Cum începe o zi obișnuită la Cazinou?
Anamaria Mișa: În primul rând, cu multe hârtii, multe documente pe care trebuie să le semnăm. Și niciodată o zi nu seamănă cu alta, pentru că aici noi avem, odată, un centru expozițional care e vizitat de mii și mii de români în fiecare zi, apoi avem o sală de evenimente unde propunem spectacole de cabaret, de musical, de operă sau de muzică clasică. Deci fiecare zi e diferită de cealaltă.
Libertatea: Doamnă directoare, ce nu vede niciodată publicul?
Anamaria Mișa: Cum controlăm toate condițiile tehnice din Cazinoul din Constanța, iar aici mă refer în special la umiditate, salinitate, temperatură și alte lucruri de acest fel.
Libertatea: Câți oameni muncesc pentru ca totul să funcționeze impecabil?
Anamaria Mișa: Până în 30 de persoane.
Libertatea: Care este, poate, cea mai mare provocare administrativă pe care o aveți?
Anamaria Mișa: Clădirea Cazinoului este o clădire frumoasă, dar extrem de vulnerabilă. Fundația ei este integral în apă, este sub nivelul mării și atunci, întotdeauna, toată această legătură și relație pe care o avem cu marea și umiditatea este o chestiune care trebuie controlată și presupune o administrare extrem, extrem de riguroasă.
Libertatea: Ce înseamnă concret, în două-trei cuvinte, să administrezi un asemenea monument istoric?
Anamaria Mișa: Înseamnă multă grijă, înseamnă creativitate și pasiune.
Poveștile emoționante ale Cazinoului
Libertatea: Care este reacția care v-a emoționat cel mai mult din partea unui vizitator?
Anamaria Mișa: Anul trecut… nepoata unuia dintre deținuții politici care au lucrat aici la Cazinou, vorbesc de Márton Iulius, cel care a și lăsat un bilețel într-una dintre scoicile din sala de evenimente… Ei bine, nepoata acestuia a venit la Cazinou și, cu lacrimi în ochi, ne-a vorbit despre bunicul ei. A fost o situație extrem de emoționantă, pentru că este legată de acest capitol extrem de tulburător al clădirii.
Libertatea: Ce întrebare primiți cel mai des?
Anamaria Mișa: Cel mai des suntem întrebați cu privire la foița de aur, dacă este într-adevăr de aur.
Libertatea: Și? Este de aur?
Anamaria Mișa: Nu este de aur, este doar un material ales de arhitecți pentru a pune în valoare clădirea.
Libertatea: Ce loc fotografiază aproape toată lumea?
Anamaria Mișa: Chiar locul în care ne aflăm, pentru că în spatele meu se află vitraliile cu tematică florală, vitralii realizate de maestra vitralistă Amalia Verzea, care locuiește la Milano, create special pentru Cazinou. Nu o să le mai vedeți nicăieri în altă parte.
Libertatea: Care este locul dumneavoastră preferat?
Anamaria Mișa: Locul meu preferat este în sala de evenimente, pentru că acolo am și creat proiectul de suflet al Cazinoului, cel care credem noi că îi va da o identitate. Mă refer aici la spectacolul de cabaret Cazino Mon Amour. L-am creat stând în această sală și încercând să-mi imaginez atmosfera de altădată.
Libertatea: Ce ați vrea să simtă fiecare om când pleacă de aici?
Anamaria Mișa: Iubire pentru clădirile noastre de patrimoniu, iubire și atașament pentru ele.
Libertatea: Cum se împacă patrimoniul cu evenimentele moderne?
Anamaria Mișa: Cred eu că bine, pentru că Cazinoul din Constanța este o clădire foarte frumoasă și e bine să fie întreținută și administrată, dar cel mai important este să-i dăm viață, iar viață nu putem să-i dăm decât prin intermediul oamenilor. Trebuie să găsim în permanență soluții astfel încât generațiile de astăzi și generațiile viitoare să se simtă atașate de aceste clădiri și să le îngrijească mai bine decât am făcut-o noi, poate, lăsându-le în degradare zeci de ani.
Ce evenimente se petrec în Cazinou
Libertatea: Ce fel de evenimente își au locul în Cazinou?
Anamaria Mișa: Asta e cea mai frumoasă parte a Cazinoului, că poate să fie absolut orice, poate să propună absolut orice formă culturală: de la spectacole de teatru, spectacole de cabaret, muzică clasică, operă, expoziții de arte vizuale… you name it.
Libertatea: Există evenimente pe care le-ați refuza, indiferent de ofertă?
Anamaria Mișa: Da, aș refuza și am refuzat evenimentele politice.
Libertatea: Cum evitați ca monumentul să devină doar un decor?
Anamaria Mișa: Prin creativitate și încercând să-i dăm identitate prin spectacole care îi dau viață.
Libertatea: Care este miza următorilor 5 ani?
Anamaria Mișa: Să transformăm Cazinoul din Constanța într-o locomotivă culturală pentru România, să devină o destinație de vacanță în sine. Cred că linia asta o să fie extrem de bine exploatată și explorată prin intermediul spectacolelor de musical și de cabaret, care sunt la aceeași valoare cu cele din Londra, New York sau alte mari orașe ale lumii.
Libertatea: Așadar, Anamaria Mișa, Cazinoul poate deveni motorul turistic al Constanței?
Anamaria Mișa: 100% da!
Libertatea: Ce mai lipsește orașului pentru a valorifica acest simbol extraordinar?
Anamaria Mișa: Avem absolut tot ce ne trebuie. Avem istorie, avem povești, avem Centrul Vechi, avem marea, avem Litoralul, avem mozaicul etnic, doar că trebuie să le armonizăm și să le punem pe toate într-o propunere integrată.
Motorul economic al Constanței
Libertatea: Cum ar putea schimba, într-un sens mai larg, economia locală?
Anamaria Mișa: Odată prin turiștii care vin și stau mai multe nopți la Constanța, petrecând timp în Cazinou, în cafeneaua din Cazinou, la spectacolele din Cazinou. Apoi prin angajați: artiști angajați care, de asemenea, pot fi numeroși și pot aduce plusvaloare aici. Ghizii pot și ei, de asemenea, să aibă mai multe oferte și mai multe propuneri dacă în Cazinou se întâmplă lucruri. Și apoi putem să legăm prin trasee turistice și alte muzee și alte obiective care vor fi descoperite de turiști și de constănțeni, de ce nu, dacă vor fi puse în valoare pe scena Cazinoului.
Libertatea: Atracție culturală, una dintre cele mai importante, teoretic, din Europa de Est. Vrea turistul cultură, Ana Maria Mișa?
Anamaria Mișa: Turistul vrea să se simtă bine în orașele pe care le vizitează, iar modul în care se simte bine și cum ajunge să se simtă bine depinde de noi și de ceea ce îi oferim. Odată cu oferte culturale de bună calitate, cu siguranță că și turiștii vor fi din ce în ce mai deschiși să descopere tot ceea ce înseamnă patrimoniul și cultura Constanței, a Dobrogei și a României.
Libertatea: Definiți succesul pentru Cazinou. Așteptările dumneavoastră unde vă duc?
Anamaria Mișa: Cu multă lume care să fie parte din această experiență, care să interacționeze cu această clădire în forme cât mai complexe. Și aici mă refer la sute de mii de persoane.
Libertatea: Aveți privilegiul, dar și responsabilitatea imensă de a conduce un asemenea monument. Există presiunea de a nu greși?
Anamaria Mișa: Întotdeauna, în fiecare zi! Asta vine odată de la comunitatea care e extrem de atașată de această clădire-simbol, dar în primul rând vine din interiorul meu, pentru că știu că este o responsabilitate uriașă și o misiune istorică aceasta de a fi primul director care a condus destinul Cazinoului după mai bine de 20 de ani, perioada în care a fost închis. Presiunea este uriașă din dorința de a reuși să dăm viață acestei clădiri istorice și de a o face să fie semnificativă pentru români.
„Da”-urile să fie mai multe decât „nu”-urile, o rețetă de succes
Libertatea: Anamaria Mișa, femeie strașnică!, care este cea mai dificilă decizie pe care ați luat-o până acum?
Anamaria Mișa: Să spun „nu” majorității propunerilor pe care le-am primit din exterior și să încerc să găsesc eu, împreună cu echipa mea, calea care să descrie Cazinoul din Constanța.
Libertatea: Ați avut momente în care v-ați întrebat dacă puteți duce această responsabilitate? Momente de îndoială?
Anamaria Mișa: Mă întreb de multe ori pe parcursul unei zile lucrul ăsta și încerc în fiecare zi să fac ca „da”-urile să fie mai multe decât „nu”-urile.
Libertatea: Ce ați învățat despre dumneavoastră în acest rol?
Anamaria Mișa: Că pot să fiu o bună femeie de afaceri.
Libertatea: Ce calități trebuie să aibă un director de cazinou?
Anamaria Mișa: Păi să știți că sunt mai multe. O dată, trebuie să aibă o pregătire tehnică bună, pentru că sunt foarte multe caracteristici de ordin tehnic pe care trebuie să le iei în calcul. Apoi trebuie să știi cultură, să ai creativitate, să știi management, să știi ce înseamnă să administrezi o afacere de aproape 3 milioane de euro pe an și, nu în ultimul rând, cred că e important să ai bun-simț, atât față de tine, de echipă, cât și față de cetățeni.
Miturile despre istoria jocurilor de noroc din Cazinou
Libertatea: Care este cel mai mare mit despre această clădire?
Anamaria Mișa: Cum că la Cazinoul din Constanța era un mare, mare desfrâu și că în Cazinoul din Constanța jocurile de noroc erau prioritare. Dar cel mai important și cel mai mare mit este cu privire la faptul că ar trebui să se întoarcă jocurile de noroc și că doar aceasta este calea pentru ca această clădire să rămână relevantă și profitabilă. Nu, cu siguranță nu aceasta este calea! Avem această cale culturală și educațională de care trebuie să ne ținem și care dă dovadă că poate să fie o soluție extraordinar de bună.
Libertatea: Ce lucru îi surprinde pe toți vizitatorii?
Anamaria Mișa: Povestea, istoria Cazinoului. Cazinoul are o istorie extrem de bogată, extrem de complexă. Trece prin Belle Époque, trece prin Primul Război Mondial, când clădirea a fost transformată în spital de campanie, trece prin perioada interbelică, cu toată efervescența României din acea perioadă, în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial a fost comandament al ofițerilor naziști și apoi toată tristețea adusă de regimul comunist… O poveste și o istorie extrem, extrem de complexă pe care noi o prezentăm întotdeauna vizitatorilor noștri.
Libertatea: Există vreun spațiu încă insuficient descoperit?
Anamaria Mișa: Sunt foarte multe spații, pentru că această clădire, imaginată în acea perioadă, este construită astfel încât fiecare centimetru să aibă un sens pentru cei care trăiesc aici. Deci, în continuare descoperim, învățăm și încercăm să povestim aceste capitole și să creăm povești.
Libertatea: Ce fotografie spune cel mai bine povestea Cazinoului?
Anamaria Mișa: Sigur că fotografia pe care o realizează sau o are aproape orice român de pe faleză: Cazinoul și relația acestei clădiri cu Marea Neagră, în toată splendoarea ei.
Libertatea: Dacă ați avea două minute la dispoziție să prezentați Cazinoul unui turist străin, ce i-ați spune?
Anamaria Mișa: Cazinoul din Constanța este una dintre cele mai frumoase clădiri Art Nouveau din lume, un tipar Art Nouveau curat, însă de dimensiuni extrem de mari, neobișnuite pentru această arhitectură. O clădire misterioasă, superbă, care poate acomoda orice funcție culturală, care a traversat toate epocile și o clădire care în continuare își scrie povestea.
Libertatea: Ce înseamnă patrimoniul pentru generațiile tinere?
Anamaria Mișa: De multe ori nu înseamnă foarte mult, dar cred că asta este o valoare pe care noi trebuie să o transmitem mai departe. E datoria noastră, e responsabilitatea noastră să-i învățăm, iar lucrul ăsta nu se poate întâmpla decât interacționând cu aceste clădiri, venind în ele, fiind surprinși de activitățile pe care le propunem aici și, bineînțeles, prin educație.
Cum se atrag copiii și adolescenții într-o clădire-monument
Libertatea: Cum îi apropiați pe copii și pe adolescenți de acest monument?
Anamaria Mișa: Avem un atelier de arhitectură în care tinerii, copiii, elevii vin și se joacă pe baza capitolelor de lucrări aferente Cazinoului. Deci folosim acolo machete 3D, puzzle-uri, recompunem stucaturile prin jocuri și avem inclusiv tururi ghidate sub formă de treasure hunt pentru copii.
Mai mult decât atât, în spațiul nostru imersiv prezentăm filme bazate pe tehnologie și vorbim despre oameni de știință precum Emil Racoviță și alte astfel de personalități mai puțin cunoscute de ei. Deci, pentru noi, educația este o valoare fundamentală și ne ținem de ea cu încăpățânare.
Libertatea: Cum vedeți Cazinoul peste 10 ani?
Anamaria Mișa: Îl văd cunoscut cel puțin de mulți dintre europenii care se interesează despre România, vor să viziteze România sau vor să vadă ce înseamnă un loc cum e Constanța, plin de valori, de tradiții, de istorie. Deci, în 10 ani, cred că ar trebui să știe mulți, mulți dintre europenii care vizitează România despre Cazinou.
Libertatea: Care este visul dumneavoastră pentru acest loc?
Anamaria Mișa: Un hub cultural internațional.
Libertatea: Dacă ați putea invita o personalitate istorică în Cazinou, cine ar fi și de ce?
Anamaria Mișa: Cu siguranță l-aș invita pe arhitectul Daniel Renard, cu care aș vrea să stau mult timp de vorbă, astfel încât să-mi explice care au fost datele, cum l-a inspirat locul, cum a gândit și a poziționat clădirea fix în locul ăsta, astfel încât apusul să treacă prin toate încăperile și să-i schimbe atmosfera. Cu Daniel Renard cred că aș sta câteva zile la povești și sunt convinsă că aș afla foarte, foarte multe lucruri și aș putea să le transmit mai departe.
Libertatea: Anamaria Mișa, într-un cuvânt, Cazinoul este…?
Anamaria Mișa: O clădire, un simbol.
Libertatea: Într-o propoziție, ce spune Cazinoul despre Constanța?
Anamaria Mișa: În 1910, primarul Constanței care a inaugurat Cazinoul a spus așa: „Această clădire trebuie să reprezinte Constanța, oraș de progres.” Constanța, oraș de progres, oraș al viitorului, oraș occidental."
Cum reprezintă Cazinoul România
Libertatea: Într-o propoziție, ce spune Cazinoul despre România?
Anamaria Mișa: Cazinoul trebuie să fie un simbol al României occidentale, exact așa cum și l-a imaginat și Regele Carol, care a vrut prin această clădire să arate că Dobrogea și România sunt mai atașate de valorile occidentale și mai puțin de cele ale Estului.
Libertatea: De ce ar trebui fiecare român să treacă măcar o dată pragul acestei clădiri?
Anamaria Mișa: Pentru că această sală poate să-i ofere o perspectivă grozavă despre ce a însemnat cea mai frumoasă perioadă a României.
Libertatea: Cum e să vii la birou, să vii la serviciu în acest monument istoric? Este ultima întrebare.
Anamaria Mișa: Este, în primul rând, o sursă extraordinară de împlinire și de fericire sufletească, pentru că fiecare zi în această clădire e o mare onoare, o mare responsabilitate, dar ne și îmbogățește în fiecare zi. Pentru noi rămâne o poveste extraordinară pe care suntem convinși că o să o spunem celor mulți și generațiilor viitoare, despre cum am construit viitorul și identitatea Cazinoului din Constanța.
Libertatea: Anamaria Mișa, mulțumim! Să fie cu povești minunate o mie de ani de acum încolo!
Anamaria Mișa: Noi vă mulțumim din inimă!
![Andreea Ibacka, apariție rară în costum de baie! Cum arată după lunile de sală [6 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/ka4k9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL0lQZWFNM2owcmt3NFoydndYT3QyUDVmWlRhdEpBNW9YWm1HNFN6TWQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Iulia Pârlea, apariție incendiară pe plajă! Prezentatoarea PRO TV a pozat fără inhibiții, iar fanii au reacționat imediat: „Ești superbă!” [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Qlrk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2xmTHE1amtQQ2Zsc2xFRFlQeEZrUVIwQnAzTkx4czk4UWVVSThqUXcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
