Am făcut avere pe seama bărbaților însurați

Am să încep povestea mea din momentul în care am împlinit 17 ani. Ce e important și demn de reținut este faptul că, până atunci, fusesem o fată zglobie, frumoasă, slăbuță, zurlie, care, în ciuda faptului că fusese curtată de o mulțime de băieți, nu avusese niciun prieten. Deși majoritatea colegelor mele își începuseră viața sexuală, eu nu m-am grăbit să o fac, și asta fiindcă, pe de o parte, nu fusesem niciodată atrasă cu adevărat de cineva, iar pe de alta, țineam ca primul băiat cu care voi face dragoste să nu fie vreun puștan de vârsta mea, ci un bărbat experimentat, care să știe cum să se poarte cu o domnișoară.

Cel ales pentru a mă deflora și a mă introduce în rândul femeilor avea să fie Dorel, profesorul meu de fizică. în vârstă cam de 30 de ani și posesor al unui chip superb și al unui corp atletic, acesta, deși făcea să suspine multe liceene, părea a fi inabordabil. și m-am exprimat cu „părea”, fiindcă, într-adevăr, doar părea. Dar nu era… Observasem de mult timp că pe mine mă privea într-un anume fel, mai exact ALTFEL, așa că atunci când, într-o recreație, l-am întâlnit pe culoar, l-am abordat cu o cutezanță specifică vârstei și cu tupeul unei amazoane:

Recomandări

Călin Georgescu, retorică pe placul lui Vladimir Putin: „România nu are obligații față de NATO”

— Dom’ profesor, vă urmăresc de fiecare dată expunerile cu mare atenție, aceasta, pe de o parte, fiindcă sunt interesante, iar pe de alta, fiindcă vă găsesc pe dumneavoastră foarte atrăgător… Simt de multă vreme că mă plăceți și vreau să vă asigur că sentimentul este reciproc.

— Gabriela… Eu…

— Sunt foarte sinceră în tot ceea ce spun, l-am întrerupt. și n-aș fi îndrăznit să vă destăinuiesc această taină din sufletul meu dacă nu aș fi văzut că și dumneavoastră mă admirați…

Abordarea mea frontală se explică prin simplul fapt că îmi doream foarte mult ca profesorul Dorel să fie cel cu care îmi voi începe viața intimă. Deși era căsătorit, felul sugestiv în care mă privea uneori, ca și ocheadele sale constituiau pentru mine semnale clare că mă plăcea și mă dorea. Iar răspunsul său de atunci avea să-mi confirme că nu mă înșelasem:

— Gabriela, așa este, ai perfectă dreptate, dar acum, aici, nu e momentul și nici locul potrivit pentru o discuție…

într-adevăr, nu erau. Aveam însă să găsim și momentul, și locul potrivit: peste numai câteva zile, într-un motel mic și intim, de trei stele, situat la ieșirea din oraș. Acolo, timp de câteva ore, profesorul m-a iubit pentru prima dată, inițiindu-mă astfel, cu răbdare și blândețe, în tainele amorului fizic. Iar în următorii doi ani, cât avea să dureze relația noastră de iubire, tot el m-a ajutat să îmi explorez și să îmi descopăr feminitatea, m-a învățat să aflu potențialul trupului și să mi-l folosesc într-un mod ideal pentru partenerul de amor…

Recomandări

Klaus Iohannis a aprobat declasificarea informațiilor prezentate de SRI, SIE și MAI, în ședința CSAT: Campania lui Călin Georgescu a fost finanțată de un „donator”

Tare inspirată am fost atunci când am luat decizia ca primul bărbat din viața mea să fie Dorel!

Acum, înainte de a vă descrie cum a decurs viața mea în continuare, trebuie să vă spun câteva cuvinte despre familia mea. De ce asta? Fiindcă numai astfel veți înțelege de ce am luat deciziile pe care aveam să le iau și pentru ce mi-am sacrificat tinerețea.

Ei bine, părinții mei au fost – și sunt – niște oameni destul de modești, cu o viață simplă, fără complicații, dar totodată și fără mari aspirații. S-au cunoscut în urmă cu aproape trei decenii la Filatura Română, unde mama era țesătoare, iar tata – mașinist, s-au plăcut și s-au luat. După câțiva ani, am apărut eu, iar apoi scopul vieții lor a devenit unul singur: să mă crească și să îmi asigure o educație frumoasă. Ceea ce au și făcut.

Deși au avut mereu o situație materială modestă, părinții mei au reușit să îmi asigure toate cele necesare unui trai normal, fără lipsuri și privațiuni majore. E drept că, spre sfârșitul liceului, când devenisem o domnișoară cu necesitățile specifice vârstei, am înghițit uneori în sec neputându-mi permite o trusă de farduri sau un ruj de firmă, însă, în scurt timp, lucrurile aveau să se schimbe. Iar pentru asta trebuie să îi mulțumesc, în mare parte, lui Dorel, cel care, dincolo de inițierea în arta dragostei, mi-a făcut o mulțime de cadouri în perioada în care eram iubiți. Cu toate astea însă, în ciuda avantajelor avute de pe urma relației cu profesorul de fizică, odată cu terminarea liceului, cam pe când urma să împlinesc 19 ani, i-am spus adio.

Recomandări

Marcel Ciolacu: „O voi sprijini pe Elena Lasconi în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale”

Până atunci fusese primul și singurul bărbat din viața mea, și îl iubisem sincer, însă, treptat, flacăra se stinsese, iar eu trebuia să merg mai departe, mai ales că nu prea mai aveam ce învăta de la el…

Fiindcă îmi doream să urmez o facultate, însă părinții mei nu reușeau să mă mai întrețină, am decis să o fac de una singură. Pe măsură ce mă dezvoltam, și în special după relația cu Dorel, îmi devenea tot mai limpede faptul că sunt o tânără tare atrăgătoare și totodată cu mare pricepere pe tărâmul iubirii. Prin urmare, am ales să mă folosesc de aceste calități, ca și de inteligența mea nativă, pentru a reuși în viață. și, după cum veți vedea, am reușit: azi, la 28 de ani, sunt o femeie bogată și împlinită din multe puncte de vedere… Haideți să aflați cum am ajuns unde-am ajuns!

Vă spuneam mai înainte, fără modestie, că încă din tinerețe am fost o fată super sexy și totodată foarte ageră. Astfel, după relația cu Dorel am avut o revelație, și anume: cei mai mulți dintre bărbații căsătoriți sunt nefericiți sau măcar plictisiți de soțiile lor. Din acest motiv, atunci când disperarea acestor oameni atinge cote înalte, ei ajung să facă o mulțime de sacrificii pentru a se simți din nou tineri, puternici și apreciați de o femeie. Peste asta, cei însurați sunt în general oameni curați și discreți, care nu își doresc mai mult decât o legătură trupească.

Am decis astfel, în lumina argumentelor de mai sus, ca, odată terminată relația cu profesorul de fizică, să mă cuplez numai și numai cu bărbați însurați și cu o situație financiară solidă.

Acest lucru s-a dovedit a nu fi deloc dificil. Tot ce a trebuit să fac a fost să deschid un cont pe un site matrimonial și să îmi afirm disponibilitatea pentru relații cu tipi căsătoriți… îmi face și acum plăcere să îmi amintesc de prima aventură cu cineva cunoscut pe internet, și anume Sebastian, un mic afacerist de 42 de ani, care îi punea pentru prima dată coarne nevestei sale. Era atât de emoționat când i-am spus că sunt de acord să îi devin amantă – deși el era mic de statură și destul de dolofan, iar eu arătam superb -, încât mi-ar fi pus și luna la picioare! Ce-i drept, luna nu mi-a pus-o, însă, în decurs de un an, cât a durat legătura cu Sebastian, acesta mi-a pus în picioare numai pantofi extrem de scumpi, mi-a cumpărat o mulțime de haine de firmă și câteva bijuterii cum nu avusesem niciodată.

Cu toate acestea, atunci când afacerea lui Sebastian n-a mai mers, i-am dat papucii fără nicio remușcare. îi dăruisem momente de amor de neuitat, iar el nu mai avea ce să îmi ofere, așa că ar fi fost absurd să continuăm să ne vedem. în fond, nu îl iubisem și nici nu aveam vreo obligație față de el…

Așadar, m-am reorientat imediat și am acceptat invitația la o cafea venită din partea lui Ciprian, un cadru militar de 47 de ani, căsătorit și tată a doi gemeni. M-am combinat curând cu acesta, iar satisfacțiile materiale obținute în urma legăturii cu el, care a durat jumătate de an, aveau să fie peste așteptări. în plus, spre deosebire de Sebastian, Ciprian era un bărbat înalt, chipeș și totodată un amant foarte priceput, cu care chiar mă simțeam bine în intimitate.

Cam ce am obținut de la Ciprian? Păi, e suficient să amintesc de servicii de masă din argint, covoare persane, fototapet pentru toate camerele, gresie și faianță din Italia pentru baie și bucătărie, ca să vă dați seama cât de profitabilă a fost pentru mine combinația cu acest cadru militar. și toate astea, în numai circa jumătate de an…

Se minunau mama și tata – cu care încă locuiam pe atunci – cum de îmi merge așa de bine, încât mă susțineam singură în facultate și pe deasupra câștigam bani pentru a cumpăra atâtea lucruri scumpe, însă de fiecare dată răspunsul meu era la fel de evaziv, inspirat dintr-o carte spirituală:

— Secretul constă în recunoștința în avans, aceasta este cea mai puternică forță creativă în Univers. Eu îi mulțumesc lui Dumnezeu înainte să se întâmple ceea ce-mi doresc și apoi privesc energiile cum se rotesc ca un vârtej. A-i mulțumi lui Dumnezeu, înainte ca ceva să se întâmple, este un act de credință extraordinară. și, în același timp, o sursă de putere.

Desigur că mama și tata nu înțelegeau mai nimic din ce le spuneam, însă asta conta mai puțin. Important era că aveam o justificare pentru viața tot mai prosperă pe care o duceam…

Abia atunci când casa părintească a fost complet pusă la punct, fiind practic renovată, am început să mă gândesc serios la mine. Aveam numai 21 de ani, însă ambiția mea era colosală, iar deciziile luate – mai mature și mai înțelepte ca cele ale unei femei de 40. Astfel, după încheierea relației cu Ciprian, când deja căpătasem experiență în relațiile cu bărbații, am stabilit două lucruri care aveau să mă conducă, în următorii șapte ani, la câștiguri materiale incredibile.

Mai întâi, fiindcă simțeam că anii tinereții zboară, am hotărât să am mai mulți amanți în același timp. în fond, nu aveam de ce să-i fiu fidelă unui singur bărbat, cât timp acesta mă „înșela” cu nevasta sa… Apoi, realizând că prioritatea mea era să fac bani, cu care îmi puteam cumpăra orice – visam în primul rând să am casa mea și o mașină de lux -, am găsit o cale de a-i face. Astfel, atunci când un iubit îmi spunea că mă adoră și mă întreba în ce fel se poate revanșa pentru clipele magice de amor oferite, de fiecare dată spuneam că vreau aur!

— Aur! Vreau aur! Tot ce iubesc mai mult pe lume este aurul! îmi doresc inele, cercei, brățări, lănțișoare… Tot ce este și poate fi din acest metal prețios!

Desigur, ar fi fost mai comod să le pretind amanților bani, însă atunci aș fi intrat într-un conflict de natură spiritual-umană cu mine însămi. Altfel spus, m-aș fi simțit ca o târfă, idee cu care nu mă puteam împăca sub nicio formă. Așa însă, primind exclusiv cadouri constând în bijuterii, m-am putut privi cu seninătate în oglindă în fiecare dimineață, ba chiar mi-a plăcut întotdeauna ceea ce am văzut: o femeie tot mai independentă, mai tenace, mai puternică.

Evoluția ulterioară a faptelor avea să îmi confirme imaginea formată despre mine, căci din vânzarea aurului primit de la amanți am cumpărat, în numai câțiva ani, două apartamente în centrul orașului și două autoturisme străine (unul pentru mine și altul pentru părinți), după care mi-am burdușit contul din bancă. E drept că, pentru asta, a trebuit să mă împart uneori între 3-4 iubiți concomitent, însă credeți-mă că a meritat din plin efortul.

Acum, la 28 de ani, sunt o femeie realizată din punct de vedere material, și doar din jenă nu am specificat numărul de zerouri al sumei pe care o dețin în cont…

Am terminat Facultatea de Geografie-Turism și, deși nu am profesat încă nicio zi, nu exclud să practic cândva această meserie, acesta fiind și motivul pentru care am urmat un curs de ghizi montani. Până atunci însă, am de gând să mai profit timp de câțiva ani de bărbații căsătoriți, care constituie o sursă de bunăstare pentru orice femeie atrăgătoare și inteligentă.

Cât despre soțul meu, nu-mi fac deloc griji: atunci când îl voi avea, știu exact ce trebuie să fac astfel încât să fie numai al meu și să nu cheltuiască banii casei pe amante profitoare…

Povestea de viață prezentată în acest material este ficțională. Unele întâmplări sunt inspirate din viața reală, dar numele personajelor și anumite aspecte au fost modificate.

Urmărește-ne pe Google News