Studiul a fost realizat pe un eșantion de 526 de studenți

Cercetătorii explică faptul că atingerea coercitivă reprezintă un contact fizic utilizat pentru a domina sau a exercita controlul într-o relație, relatează publicația Psychologies.

Exemplele includ o îmbrățișare forțată în public pentru a marca teritoriul, o atingere insistentă în ciuda refuzului sau un gest tandru folosit pentru a întrerupe o discuție importantă. În aceste cazuri, atingerea aparent blândă devine un instrument de putere.

Studiul, realizat pe un eșantion de 526 de studenți aflați în relații de cuplu, a descoperit o legătură între așa-numita „triadă neagră” – narcisism, machiavelism și psihopatie – și comportamentele de aversiune (repulsie) față de atingere sau utilizarea atingerii coercitive. Persoanele cu aceste trăsături evită intimitatea autentică, dar folosesc contactul fizic pentru a controla partenerul.

Un alt factor relevant este atașamentul nesigur

Potrivit cercetătorilor citați de Psychologies, persoanele cu un stil de atașament anxios pot apela la gesturi fizice frecvente pentru a-și liniști teama de abandon, în timp ce cele cu un stil de atașament evitant pot recurge la atingerea strategică pentru a menține un control emoțional fără a se apropia cu adevărat.

„Persoanele nesigure pot interpreta greșit o atingere afectuoasă, căutând explicații alternative”, explică cercetătorii.

În cazurile de manipulare, însă, gesturile sunt intenționat utilizate pentru a crea confuzie emoțională sau a reduce libertatea celuilalt.

„Un gest de tandrețe sănătos respectă consimțământul și crește sentimentul de siguranță”, subliniază aceștia.

Cum putem recunoaște o „atingere problematică”

Spre deosebire de afecțiunea sinceră, atingerea coercitivă apare chiar și atunci când există un disconfort exprimat, este folosită pentru a reduce la tăcere sau pentru a controla. Dacă după o astfel de interacțiune vă simțiți constrâns sau nevoit să cedați, ar trebui să reflectați asupra intențiilor din spatele gestului.

Deși atingerea este considerată o nevoie umană de bază și un element esențial al conectării emoționale, cercetarea evidențiază cum acest mijloc de apropiere poate deveni un instrument de manipulare.

„Intimitatea nu se măsoară prin frecvența gesturilor afectuoase, ci prin libertatea pe care o simțim în interior”, conchide studiul publicat în „Current Psychology”.

Ana Maria Ducuță, doctor în istorie și consilier relațional, explică mecanismele prin care oamenii exercită controlul asupra semenilor lor

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.