Mina de grafit din Gorj, resuscitată de UE cu sute de milioane de euro. România devine jucător-cheie pe piața mondială a mineralelor critice

„Piesă” esențială în industria bateriilor

Principalele utilizări ale subproduselor rezultate din prelucrarea grafitului (grafenul și anodul) sunt bateriile litiu-ion, cu utilizări extinse pornind de la telefoane mobile și până la mașinile electrice, dar și în domeniul energiei solare și în industria nucleară. 

Din acest motiv, „bătălia” pentru a crește producția este una acerbă, în condițiile în care China controlează circa 70% din piața mondială. În Europa, Norvegia este principalul producător de grafit, dar producția nu satisface necesitățile la nivelul continentului. 

Grafitul a fost introdus, astfel, de Comisia Europeană pe o listă cuprinzând „pământurile rare” – Critical Raw Materials Act (CRMA) – pentru a susține extracția și prelucrarea acestora la nivel european. 

„Grafitul este o formă cristalină nemetalică a carbonului, prezentă în natură, care reprezintă o resursă minerală esențială în sectorul industrial-tehnic și în domeniul stocării energiei. Grafitul natural este clasificat drept mineral critic în Uniunea Europeană, iar în Statele Unite se consideră că există un risc legat de aprovizionare. 

În martie 2023, Statele Unite și Uniunea Europeană și-au anunțat planurile de a negocia un «acord privind mineralele critice» care va viza îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime vitale pentru producția de baterii pentru vehicule electrice. Acest acord vizează permiterea utilizării anumitor minerale critice extrase sau prelucrate în UE pentru a îndeplini cerințe specifice pentru vehiculele electrice”, afirmă Andrei Smeu, inginer geolog și asistent de cercetare în cadrul Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină. 

Printre cele 47 de proiecte care urmează a fi finanțate în Uniunea Europeană se află și cel de la Baia de Fier, județul Gorj, unde a existat în trecut o exploatare minieră de grafit administrată de Compania Națională a Sării – Salrom SA. 

Valoarea primului proiect, aprobat în urmă cu un an, se ridică la 198 de milioane de euro și se referă la redeschiderea exploatării în galeriile miniere Cătălinu și în cariera Ungurelașu și la realizarea unei uzine pentru prelucrarea primară a zăcământului.

Cronologia proiectului de la Baia de Fier:

*martie 2025 – Comisia Europeană a aprobat lista proiectelor strategice din UE, printre care și cel de la Baia de Fier;

*august 2025 – Salrom SA a obținut prelungirea licenței de exploatare cu cinci ani (până în 2030) și a demarat procesul pentru autorizarea exploatării;

*februarie 2026 – Salrom SA a obținut certificatul de urbanism în scopul „Exploatării șisturilor grafitoase din perimetrul de exploatare Ungurelașu – Polovragi, județul Gorj”, pentru proiectul „Amenajare punct de lucru”. Au fost demolate vechile construcții și se pregătește terenul pentru o viitoare investiție.

*martie 2026 – Guvernul a scos perimetrul Baia de Fier de pe lista obiectivelor miniere ce trebuiau închise. „Reluarea activității miniere în arealul Baia de Fier va asigura materie primă pentru o gamă foarte variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și constructoare de mașini. În condițiile actuale ale pieței și la nivelul actual al prețului grafitului pur, de aproximativ 20.000 USD/tonă, reluarea activității în perimetrul Ungurelașu – Polovragi în cadrul implementării de către SNS Salrom a proiectului strategic, cu atingerea țintei de producție de 15.000 tone/an stabilite în proiect, poate genera companiei venituri de aproximativ 300 de milioane de dolari anual, cu o contribuție însemnată la bugetul de stat prin plata taxelor şi redevențelor şi a dividendelor”, se arată în nota de fundamentare a hotărârii adoptate de Guvern; 

*mai 2026 – la Baia de Fier au fost demarate primele lucrări, respectiv activități de curățare a zonei și de decopertare în perimetrul carierei Ungurelașu. Primăria comunei Baia de Fier a emis o primă autorizație, pentru ridicarea unor construcții necesare derulării proiectului. Redeschiderea minei de grafit va însemna crearea a cel puțin 200 de noi locuri de muncă, dar și resurse financiare importante pentru bugetul local. În trecut, în perioada de glorie a exploatării miniere, lucrau aici aproape 1.000 de oameni.

Vechile exploatări, închise în 1994 și 2005

Potrivit caietului de sarcini, aferent achiziției derulate de Salrom SA pentru un studiu de fezabilitate necesar redeschiderii exploatării, lucrările de sistematizare și dezvoltare ale Minei Cătălinu au presupus realizarea unei incinte miniere pe Valea Galbenu, în punctul Corneșu, și deschiderea lentilelor de șisturi grafitoase prin cinci galerii de coastă, galeria de bază fiind betonată. 

Legătura pe verticală dintre galeriile de deschidere a fost făcută printr-un puț cu o adâncime de 290 de metri. La exploatarea rezervelor s-a folosit metoda de exploatare cu felii orizontale descendente. Exploatarea în galeriile Cătălinu a fost sistată în anul 1994. 

În zona Ungurelașu, exploatarea în carieră s-a desfășurat între anii 1979 și 2005, când activitatea a fost sistată pe fondul condițiilor de piață defavorabile. Suprafața carierei este de aproape șapte hectare. Datele referitoare la rezervele zăcământului sunt clasificate „secret de serviciu”. 

În comunicările Ministerului Economiei s-a precizat că, în anii când exploatarea funcționa la capacitate maximă, se extrăgea o cantitate de 40.000 de tone de minereu pe an. Primele acțiuni de explorare în zonă au fost derulate în perioada 1939-1942, când au fost descoperite cele două complexe grafitoase. 

Ulterior, s-a demarat exploatarea în perimetrul Cătălinu. După naţionalizarea din 1948, s-a început exploatarea prin lucrări subterane, fiind deschise cele cinci galerii pe orizontală, produsul finit fiind din minereu extras uscat și măcinat într-un cuptor rudimentar. Începând cu anul 1952, întreprinderea a intrat într-o nouă etapă cu darea în funcţiune a instalaţiei de preparare a grafitului, noul produs acoperind peste 70% din necesarul intern. 

Încă trei proiecte depuse pentru finanțare din fonduri europene

La finalul anului 2025 și în primele luni din 2026, Salrom SA a mai depus la Comisia Europeană trei proiecte pentru dezvoltarea investiției de la Baia de Fier:

*Proiect depus în 7 noiembrie 2025, care vizează realizarea unei unități integrate care transformă concentratul de grafit în produse pentru anod (CSPG) conforme cu specificațiile industriei litiu-ion, printr-un flux tehnologic modern: micronizare, sferoidizare, clasificare, purificare (termică și/sau chimică), acoperire cu carbon și control al calității cu trasabilitate completă. Suma solicitată este în valoare de 250 milioane de euro, proiectul fiind în etapa de evaluare. Implementarea acestei investiții ar permite obținerea la Baia de Fier a anodului, utilizat în industria bateriilor litiu-ion.

*Proiect depus în 12 ianuarie 2026 – „De la deșeuri miniere la energie verde la Baia de Fier – reciclarea și valorificarea haldelor miniere pentru infrastructură regenerabilă”, realizat în cadrul apelului „Strategic projects under the Critical Raw Materials Act”. Suma solicitată este de 180 de milioane de euro și vizează dezvoltarea unor facilități pentru reciclarea și valorificarea haldelor istorice de steril și a fluxurilor secundare rezultate din exploatarea și procesarea șisturilor grafitoase din perimetrul Baia de Fier.

„Proiectul este conceput ca parte a ansamblului industrial integrat, dezvoltat de Salrom la Baia de Fier, cu obiectivul de a acoperi întregul lanț valoric al grafitului în Uniunea Europeană. Inițiativa de reciclare completează proiectul de extracție de grafit, care a obținut statutul de Proiect Strategic al Uniunii Europene în anul 2025, precum și proiectul de procesare a grafitului, depus de SNS S.A. la finalul anului 2025 în cadrul apelurilor CRMA”, potrivit unui comunicat al Companiei Naționale a Sării.

*Proiect GRAPH-SECURE, depus în aprilie 2026, pentru o finanțare de 21,4 milioane de euro din Fondul pentru inovare al Uniunii Europene. „Proiectul reunește un consorțiu public-privat româno-american, construit în jurul complementarității competențelor – titular de licență minieră, cercetare geologică națională, expertiză tehnică în proiectare industrială și deținător al tehnologiei inovative. Se propune transformarea zăcământului de grafit de la Baia de Fier într-o sursă internă, trasabilă și cu amprentă redusă de CO₂ de materii prime critice și strategice pentru industria europeană a bateriilor, oțelului verde și apărării și cu obiectivele Pactului Verde European”, afirmă reprezentanții societății. Valoarea totală a celor patru proiecte, dintre care doar primul este aprobat pentru finanțare de Comisia Europeană, se ridică la 650 de milioane de euro.

Speranțe pentru comunitate

Specialiștii în domeniu evită să se pronunțe cu privire la capacitatea companiei de stat de a realiza aceste investiții uriașe. Important pentru România ar fi ca măcar primul proiect, în valoare de aproape 200 de milioane de euro, să fie implementat. 

La Baia de Fier însă, speranțele sunt mari. „Se lucrează deja la amenajarea terenului, curățenie, iar pentru zona de la Ungurelașu, de unde vor să înceapă, le-am dat autorizația. În urma discuțiilor cu ei, am înțeles că societatea intenționează să demareze lucrările cât mai curând posibil. Cetățenii comunei așteaptă oportunitățile de angajare. Reluarea exploatării va aduce beneficii concrete pentru comunitate, adică locuri de muncă, venituri din redevențe și dezvoltare economică”, a declarat primarul comunei Baia de Fier, Dumitru Turbăceanu.

Geologul Andrei Smeu, autorul studiului „Zăcămintele de grafit din România în contextul tranziției energetice și al cererii de materii prime”, susține că, până în prezent, exploatarea acestora a fost limitată. „Principalele zăcăminte exploatate sunt situate în Carpații de Sud, în cadrul grupului metamorf Lainici-Paiuș, și includ zăcămintele de la Cătălinul, Piscul Boerului și Răbari. Sunt considerate cele mai importante din partea de sud-est a Europei Centrale. Se întind pe o lungime de aproximativ 30 km și o lățime de 10 km și se estimează că conțin în jur de 250 de milioane de tone de roci grafitice cu concentrații de carbon cuprinse între 5% și 70%. Din acestea, se estimează că 50 de milioane de tone au un conținut de carbon care depășește 20%. Calitatea grafitului natural din România este comparabilă cu cea din Austria, Ucraina, Norvegia, Germania și Republica Cehă”, afirmă geologul.

În Europa, pe lângă Norvegia, doar Austria mai produce grafit, dar în cantitate foarte limitată. Țările europene își asigură, în prezent, doar un procent de 3% din cantitatea de grafit necesară industriilor care utilizează acest „pământ rar”. Cea mai mare parte a importurilor provin din China.

Ce este grafitul

Grafitul este un semimetal sau metaloid din punctul de vedere al comportamentului electric, dar din punct de vedere chimic rămâne un nemetal – este carbon pur. Nu are nicio legătură cu metalele obișnuite precum fierul, cuprul sau aluminiul.

Grafitul are un aspect foarte caracteristic:

Culoare negru-cenușiu până la negru intens, uneori cu nuanțe argintii

Luciu metalic – suprafața strălucește ușor, ca un metal mat

Aspect solzos sau lamelar – se vede clar structura în straturi

Lasă urme negre pe orice suprafață atingi – de aceea e folosit la creioane

La atingere este unsuros – straturile alunecă între ele, dând senzația de lubrifiant

În natură se găsește sub formă de cristale plate hexagonale sau mase compacte, adesea intercalat în roci metamorfice. Industrial, grafitul procesat arată ca o pudră neagră fină sau blocuri/electrozi solizi de culoare gri-negru.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro