Pacienta condamnată pentru șpagă la medic, apărată de Coaliția asociațiilor de pacienți COPAC: „O aplicare a legii excesivă, dusă la extrem”

Prețul „recunoștinței” în spitalele din România: Condamnare penală

Pacienta operată la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din Capitală a fost condamnată la 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită, pentru că i-a lăsat medicului neurochirurg suma de 1.000 de lei în birou, după intervenția chirurgicală, un gest pe care l-a descris în fața anchetatorilor drept un semn spontan de recunoștință.

Potrivit Digi24, pacienta nu știa că medicul se afla deja sub stricta supraveghere a procurorilor DNA. Anchetatorii susțin că, într-o perioadă de doar șase luni (septembrie 2024 – martie 2025), medicul ar fi primit bani sau atenții de 89 de ori de la pacienți sau aparținători, acumulând o sumă totală ce depășește 25.000 de euro.

Pe lângă pedeapsa cu suspendare, femeia este obligată să presteze muncă în folosul comunității la un centru de cultură sau la Muzeul de Științe ale Naturii. Decizia nu este definitivă, însă ea deschide o dezbatere profundă despre cutuma plicului în spitale.

„Mi se pare într-adevăr o aplicare a legii foarte, foarte strictă, dacă nu chiar excesivă, având în vedere că vorbim de o persoană care a dat din propria inițiativă banii respectivi și putea, bineînțeles, să ia cel mult o amendă administrativă sau lucruri care s-ar explica, să spunem așa, de a pedepsi actul, dar nu de a ajunge la o exagerare a modului în care se aplică legea din perspectiva asta”, a spus Radu Gănescu.

Mesajul COPAC: ,,Să nu ne expunem și să nu facem astfel de plăți informale”

Președintele COPAC atrage atenția că, deși Coaliția a cerut mereu pacienților să nu mai facă plăți informale, pedepsirea penală a unei persoane care a oferit o sumă de bani ca „atenție” reprezintă o măsură dusă la extrem: „Nu ar trebui să existe astfel de fenomene de plată informală și bineînțeles cred că cel mai mult ar trebui să ne gândim că dacă pacienții o fac, înseamnă că sistemul o cere. Dar dacă ne referim la populație, la pacienți, cred că e deja dusă la extrem această decizie. Nu văd ce învățăminte am putea trage din faptul că a fost condamnată această persoană că a dat această atenție, decât că ne duce cu gândul la un sistem nefuncțional, la un sistem care se bazează pe plăți informale, pe luare de mită…”

Totuși, Radu Gănescu recunoaște că acest caz servește drept un avertisment dur pentru publicul larg: „Din punctul meu de vedere, mesajul ar fi foarte clar: Să nu ne expunem și să nu facem astfel de plăți informale!”

Harta șpăgii în România: Unde se dă cea mai multă mită în spitale

Există o hartă online a  șpăgii în spitalele din România, un instrument realizat de platforma independentă Graphs.ro pe baza datelor oficiale din Mecanismul de Feedback al Pacientului administrat de Ministerul Sănătății.

Conform datelor istorice agregate, există o discrepanță majoră între regiunile țării, județele din sud fiind cele mai vulnerabile la fenomenul plăților informale:

• Teleorman: Se menține în mod tradițional în topul vulnerabilității naționale, înregistrând perioade în care peste 8% dintre pacienții chestionați au confirmat prezența plăților informale.
• Giurgiu: Rămâne constant un punct critic pe hartă, situându-se pe primele locuri cu rate ridicate ce variază adesea între 5.3% și 7.5%.
• Olt și Ialomița: Depășesc frecvent media națională, fiind zone cu un risc crescut unde pacienții resimt presiunea de a oferi „atenții”.
• București: Deși procentual se apropie uneori de media națională datorită volumului uriaș de pacienți, Capitala deține recordul la numărul nominal de sesizări. Spitalele mari din București concentrează cele mai multe plângeri din țară.

La polul opus, județele cele mai „curate”, unde fenomenul este raportat ca fiind aproape inexistent (sub 1%), sunt Covasna, Alba, Cluj și Brașov.

Radu Gănescu explică faptul că persistența acestui fenomen este strâns legată de limitările din sistem. „Sunt zone unde există mai multe elemente negative în sistem față de alte zone […] și probabil aici denotă faptul că există o limitare la accesul medical, la medici, la servicii medicale. Atunci când există limitare, apare diferența între cei care pot da anumite plăți sau cei care nu își permit”, afirmă președintele COPAC.

Soluția vine și de la medici, nu doar de la pacienți

Ultimele reclamații privind mita în sistemul sanitar primite direct la COPAC au fost înregistrate în urmă cu doi ani, pacienții evitând adesea să facă plângeri oficiale de frică sau din respect. Radu Gănescu consideră că eradicarea definitivă a plicului informal nu se poate face doar prin vânarea pacienților. Schimbarea reală trebuie să pornească din interiorul breslei medicale.

„Dacă vrem să schimbăm acest fenomen, Colegiul Medicilor cred că ar trebui să facă un pas înainte, prin activități ce țin de colegiile medicilor, de comisiile de etică, disciplinare și prin sancționarea medicilor respectivi. Cred că așa putem să scoatem acele personaje care dăunează atât sistemului de sănătate cât și colegilor lor care sunt profesioniști.”

Dilema din spatele dosarului DNA: „De ce doar o pacientă este dată ca exemplu din numărul total?”

Plecând de la faptul că anchetatorii au stabilit că medicul a primit mită de aproape 90 de ori, Radu Gănescu ridică o problemă de echitate în privința motivului pentru care o singură pacientă poartă întreaga vină publică și penală: „De ce doar o pacientă este dată ca exemplu din numărul total al celor care au făcut astfel de plăți informale? Dacă vrem să punem justiția pe aceeași balanță cu echitatea… Unde sunt celelalte persoane care au făcut aceeași faptă și de ce nu sunt pedepsite? Dacă a greșit o doamnă, presupunem că toată lumea a greșit”, a spus Radu Gănescu.

Unde se termină „atenția” și unde începe infracțiunea

În plus, liderul COPAC a punctat o realitate des întâlnită în spitalele din România, unde micile gesturi simbolice riscă să fie catalogate greșit din cauza modului rigid de interpretare a textului de lege: „Noi întotdeauna am susținut și am cerut pacienților să nu facă aceste plăți informale, să nu dea. Da, o ciocolată, o cafea poate fi considerată o atenție, cred că și acolo am văzut cazuri în care se consideră cafeaua și ciocolata mită, dar, iar, din punctul nostru de vedere, o exagerare a interpretării legii.” 

Anul trecut a fost promulgată de Ilie Bolojan legea prin care șpaga dată de români pentru medici este înlocuită cu donații legale pentru spitale. Recent cinci cadre medicale de la Spitalul din Bolintin, judeţul Giurgiu, au fost reţinute sub acuzaţia de luare de mită în formă continuată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE