Șapte lucruri care agravează ADHD-ul

Anxietate, depresie sau autism

Deși aceste lupte zilnice sunt frustrante, ele rareori se întâmplă izolat, iar multe lucruri le pot agrava. Cercetările arată că persoanele cu ADHD trăiesc adesea cu afecțiuni mintale concomitente, cum ar fi anxietatea și depresia, precum și cu alte tulburări de neurodezvoltare, cum ar fi autismul sau dislexia. Există, de asemenea, un risc mai mare de dependență, care poate intensifica și mai mult simptomele.

Medicația poate ajuta, dar nu funcționează pentru toată lumea, iar doza greșită poate fi contraproductivă.

Totuși, pe lângă acești factori clinici, experții indică și alte cauze, cum ar fi stilul de viață și mediul înconjurător care pot agrava discret ADHD-ul: rutine inconsistente, somn și dietă deficitare, supraîncărcarea digitală, chiar și schimbări hormonale în perimenopauză.

Vestea bună este că unele dintre acestea sunt sub controlul tău.

„Deoarece ADHD este o tulburare de disreglare, multe lucruri te pot devia de la acest drum”, spune dr. James Kustow, psihiatru consultant specializat în ADHD și autor al cărții „How to Thrive with Adult ADHD” .

Iată ce poate agrava ADHD-ul – și ce ar putea ajuta.

Lipsa de rutină și structură

Din cauza disfuncțiilor, rutina este deosebit de importantă pentru cei cu ADHD.

„Nu ai un simț prea bun al trecutului sau viitorului, așa că ai nevoie de lucruri din prezent pentru a te ancora, pentru a te face să te simți în siguranță și prezent”, spune dr. Kustow.

Stabilirea priorităților și luarea deciziilor sunt adesea dificile, așa că, fără nicio structură externă, există pericolul de abatere de la acțiune sau de a nu fi productiv sau eficient.

Ce să faci: Asigură consecvență în săptămâna ta, adăugând puncte de ancorare precum un hobby obișnuit, perioade de lucru sau cursuri de exerciții fizice, cu o oarecare flexibilitate pentru variație și noutate.

Asigură-te că există activități fixe, programate (de exemplu: „Luni e seară de yoga”, „ia pastile după ce te speli pe dinți”) și obiceiuri care se repetă continuu. Planifică-ți zilele, asigurându-te că acorzi timp pentru mese și pregătirea mesei, rutine de dimineață și de seară, muncă, timp social și timp liber.

Somn prost

„Dificultățile de somn sunt o caracteristică a ADHD-ului și unul dintre „semnele pe care le căutăm în evaluări”, spune dr. Fleur-Michelle Coiffat, psiholog clinician consultant specializat în neurodiversitate. 

Persoanele cu ADHD au adesea ritmuri circadiene perturbate, au dificultăți în a adormi sau se trezesc la ore neobișnuite. Somnul insuficient agravează, de asemenea, simptomele ADHD, cum ar fi concentrarea, anxietatea și impulsivitatea.

ADHD-ul este adesea numit „tulburare de dopamină”. Nivelurile mai scăzute ale acestui neurotransmițător îi determină pe oameni să caute stimulare, cum ar fi navigarea pe rețelele sociale sau vizionarea la televizor până târziu, ceea ce menține mintea activată.”

Ce să faci: Dr. Coiffat recomandă o rutină înainte de somn pentru a relaxa mintea și corpul. „Lăsați jos dispozitivele, reduceți intensitatea luminii și faceți activități liniștitoare, cum ar fi o baie, cititul sau exerciții de stretching ușoare.”

De asemenea, ea sugerează exerciții fizice pentru a combate neliniștea. „Dacă nu consumi energie în timpul zilei, te poate face neliniștit noaptea – inclusiv hiperactivitate a minții”, adaugă ea. Ținerea unui jurnal poate ajuta. „Notează-ți gândurile pe hârtie, dar limitează-le la 10 minute, ca să nu începi să devii anxios”, spune ea. Meditația poate ajuta, de asemenea, la liniștirea și încetinirea minții.

O mentalitate negativă

Persoanele cu ADHD au absorbit adesea mesaje negative o viață întreagă, confruntându-se cu comentarii precum „ești leneș”, „dezorganizat” și „nemotivat”. Prin urmare, persoanele cu ADHD se confruntă adesea cu rușinea și lipsa de încredere în sine.

„Acest lucru poate duce la retragere, oamenii ar putea crede că nimeni nu îi place, că spun lucruri greșite sau că nu se integrează. Dar interacțiunea socială cu prietenii, familia și colegii poate ajuta cu aceste gânduri negative”, spune dr. Coiffat. 

Disreglarea emoțională este adesea un marker cheie al ADHD, iar mulți experți vorbesc despre „disforia de sensibilitate la respingere”, în care oamenii sunt extrem de sensibili la critici și la percepția de respingere.

Ce să faci; „Comunicarea este importantă, poate fi la fel de simplă ca a cere cuiva să își ajusteze modul în care oferă feedback sau modul în care răspunde la e-mailuri”, spune specialistul.

Dr. Kustow recomandă cultivarea unei mentalități de creștere, mai degrabă decât a uneia fixe.

„Când te confrunți cu un eșec, gândește-te la ce poți învăța din el și cum adversitatea te face mai puternic. De asemenea, este important să abordezi provocările legate de stima de sine asociate cu ADHD-ul cu sprijin – spiritual, social, familial și terapeutic”, adaugă psioologul.

Scăderea nivelului de zahăr din sânge

Mulți oameni cu ADHD apelează la zahăr, cofeină și băuturi energizante, precum și la alimente procesate, pentru a-și oferi o plăcere pe termen scurt. Acest lucru poate duce la probleme precum mâncatul în exces sau săritul peste mese, motiv pentru care au rate mai mari de obezitate și tulburare de alimentație compulsivă. 

„Dozele de zahăr pot crea dependență și te pot introduce într-un cerc vicios. Dacă nivelul zahărului din sânge crește brusc, acest lucru va accentua problemele de atenție, concentrare și neliniște. Multe persoane cu ADHD, și eu fac asta, sunt adesea atât de concentrate pe ceva sau își folosesc toată capacitatea creierului doar pentru a trece peste zi, încât uită să mănânce, ceea ce duce, de asemenea, la o cădere bruscă”, spune dr. Coiffat.

Ce trebuie să faceți : Mențineți glicemia constantă mâncând regulat și sănătos. Încercați să aveți la îndemână gustări simple, cum ar fi o mână de nuci. Evitați zahărul și carbohidrații simpli, cum ar fi făina albă și orezul, și includeți suficiente proteine ​​la fiecare masă, deoarece proteinele ajută la stabilizarea glicemiei. Obțineți „hit-uri” din alte surse, cum ar fi muzica live, exercițiile fizice și înotul în apă rece.

Un mediu suprastimulant

Persoanele cu ADHD pot prospera cu un anumit grad de noutate și stimulare, deoarece sarcinile monotone pot provoca izolare sau neliniște.

Cu toate acestea, este un echilibru delicat, deoarece stresul și anxietatea cronică pot intensifica, de asemenea, simptomele ADHD, ducând la o potențială creștere a impulsivității, dificultăți de concentrare, probleme de reglare emoțională, probleme de performanță la locul de muncă și epuizare profesională.

Oamenii pot fi destul de diferiți în acest sens. Mulți s-ar putea confrunta cu un loc de muncă de la 9 la 17, într-un birou open space, cu mult potențial de zgomot și distragere. Cu toate acestea, pentru alții, zgomotul și rutina ar putea fi de ajutor.

„Monotonia unui job de birou care implică puțină interacțiune poate exacerba neliniștea fizică și mentală”, spune dr. Kustow.

Totuși, mulți cu ADHD se află și în spectrul autist. „Am un pacient căruia îi place să arhiveze, pentru că pur și simplu aduce ordine în lucruri, dar asta ar fi extrem de plictisitor pentru cineva care nu are această abilitate”, spune ea.

Rețelele de socializare și utilizarea excesivă a ecranelor sunt adesea o problemă, deoarece persoanele cu ADHD tânjesc după stimulare și după dozele de dopamină cauzate de derularea excesivă, dar acest lucru poate exacerba și problemele de concentrare.

Ce să faci: La locul de muncă, este important să limitați timpul petrecut în fața ecranelor și să programați pauze regulate în fața ecranelor și la masă, precum și timp pentru mișcare și ieșiri afară.

„Locurile de muncă care implică creativitate, lucrul în proiecte, varietate și rezolvarea problemelor pot fi mai potrivite”, spune Dr. Kustow. Însă acordați-vă timp pentru a înțelege nevoile individuale.

Toxinele și factorii de stres din mediu

Acesta este un domeniu emergent, dar persoanele cu ADHD pot fi mai predispuse la alergii, autoimunitate și inflamații, spune Dr. Kustow. „Unii au sisteme imunitare mai sensibile, cu hipermobilitate, alergii sau boli cronice.”

„Dacă locuiți într-o casă cu mucegai și aveți probleme cu funcția creierului, este posibil ca acestea să fie legate. Unele dovezi sunt anecdotice, dar toxinele pot declanșa inflamații la persoanele sensibile”, adaugă specialistul.

Ce să faci: Dacă ești o persoană cu ADHD care suferă de alergii și are o imunitate slabă, ar putea merita să încerci să reduci toxinele din zonele pe care le poți controla. Poți cumpăra treptat versiuni mai puțin toxice de produse de curățare, atât pentru corp, cât și pentru casă, machiaj și alimente naturale, fără pesticide.

Schimbări hormonale precum perimenopauza și menopauza

Modificările hormonale pot agrava ADHD-ul și, de asemenea, pot „demasca” ADHD-ul nediagnosticat anterior. Femeile aflate la perimenopauză reprezintă acum unul dintre cele mai mari grupuri care solicită un diagnostic.

„În timpul perimenopauzei, nivelurile de estrogen se dereglează și încep să scadă, ceea ce reduce și dopamina. O femeie cu ADHD de 40 de ani poate observa că afecțiunea s-ar putea agrava și ar putea avea nevoie de doze mai mari de medicamente sau de terapie de substituție hormonală”, spune dr. Kustow.

Ce să faci: Ajustarea medicației pentru ADHD poate fi utilă, la fel ca și terapia de substituție hormonală. Unii medici ar putea prescrie un antidepresiv.

ADHD se agravează odată cu vârsta?

ADHD nu se schimbă fundamental odată cu vârsta, deși modul în care se manifestă poate evolua ca răspuns la evenimentele din viață și la schimbările fizice.

Copiii sunt mai predispuși să fie hiperactivi decât adulții, iar adulții pot avea mai multe probleme cu gestionarea timpului și organizarea.

„La o minoritate se poate ameliora și se poate rezolva, dar majoritatea vor fi stabili, dar constată că simptomele se pot agrava în diferite momente ale vieții, pe măsură ce cerințele se schimbă în timp, inclusiv creșterea responsabilităților de viață, schimbările hormonale, stresul acumulat și declinul fizic. Cerințele pensionării sunt destul de diferite de cele ale statului la un birou făcând calcule complexe, de exemplu, iar simptomele pot reacționa în consecință”, explică dr. Kustow.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE