Japonezul ajuns la 70 de ani este un scriitor faimos al ultimilor patru decenii, iar celebritatea și-a creionat-o cu operele sale, vândute ca pâinea caldă. Una dintre cărțile sale ultracunoscute este dedicată unei pasiuni arzătoare: alergatul!
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/11/carte-autoportretul-scriitorului-ca-alergator-de-cursa-lunga-666x1024.jpg)
În “Autoportretul scriitorului ca alergător de cursă lungă”, pornind de la un motto ușor hollywoodian, “Durerea e inevitabilă. Suferința este opțională”, niponul povestește cu lux de amănunte experiențele sale ca alergător de maraton, de ultramaraton și de triatlon. Serios, nu e glumă! Și-a depășit cu bine numărul de 20 de astfel de experiențe, pe întregul mapamond.
La ce mă gândesc când alerg? Când e frig, mă gândesc la frig. Când e cald, mă gândesc la căldură. Când sunt trist, mă gândesc la tristețe. Când sunt fericit, mă gândesc la fericire.
Haruki Murakami
“Cât mă vor ține picioarele”
Sentimentul de eliberare de după fiecare cursă îi oferă doza de energie pentru un nou maraton. O disciplină autoimpusă pentru a putea crea opere, romane care-și trag esența din interior.
Murakami e și el un om simplu, cu o autostimulare tipic japoneză, și-și spune, atunci când simte că picioarele refuză finișul unui ultramaraton de 100 de kilometri: “Eu nu sunt un om. Eu sunt o mașinărie pură. Deci nu trebuie să simt nimic, merg înainte și atât”.
este timpul scos de nipon la un ultramaraton de 100 de kilometri în jurul lacului Saroma, în nordul Japoniei.
Cu dezinvoltura unui puștan, romancierul declară cu tărie: “O să alerg oricât m-ar avertiza lumea. Cât mă vor ține picioarele, oricât m-aș boșorogi. Cel mai important e să calc linia de final, să știu că am făcut tot ceea ce am putut. Să învăț lecții concrete din eșecuri și din bucurii”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_115bdedc9f4a53e7b43da650497239cd.jpg)
S-a întrecut cu soarele
Scriitorul-sportiv s-a apucat de alergat la 33 de ani. La 45 de ani a atins apogeul, conform propriei estimări.
Duelându-se cu un adversar implacabil – îmbătrânirea -, dar refuzând s-o lase mai moale, cu gândul de a termina fiecare cursă începută, cu mândria de a bifa pe fiecare, ținta sa a fost mereu de a termina o dată pe an câte un maraton, de 42,195 de kilometri, într-un timp de 3 ore și 30 de minute.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/11/haruki-murakamiprofimedia-0227649090-2-1-812x1024.jpg)
A început prin a alerga de la Atena la Marathon, traseul invers, legendar, singur, asistat de reporterii unei reviste, din dorința de a se lua la întrecere cu soarele!
Mă trezesc la ora 5.00 dimineața și mă duc să alerg. Fac 60 de kilometri pe săptămână, uneori chiar mai mult. Adică 10 kilometri pe zi, în medie. Pe o insulă din Grecia, eram singurul care alerga, iar oamenii mă tachinau, invitându-mă la un păhărel de Ouzo.
Harki Murakami
Foto: Profimedia
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_abca3128aa91ea15a86fa592f3025b5b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_34a3a93c6878fb45ddc9e736c3d430a2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cc94bbe5b85b231c2ba70ae75bead5f3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_c37919c77bfbb28c51cd5f93706d59e4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_7998ce1cb1d97a864bc8b72a058b24d5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_3f4b32b045e87acb263f519878ef2dfd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_cb6a72a6e4740ea4ab6807e3777c94a3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_a178e878f97ec2267862a667773fba37.jpg)