Cuprins:
Ce este bacșișul
Termenul de „bacșiș” se referă la o sumă de bani oferită de un client unui angajat, în numerar ori prin plată cu cardul și reprezintă un gest de apreciere și mulțumire pentru un serviciu de calitate. Deși este o practică tradițională în anumite joburi, precum chelneri, frizeri, livratori, angajați ai stațiilor de alimentare, etc., bacșișul este întotdeauna opțional și depinde exclusiv de bunăvoința clientului. Este știut faptul că munca în domeniul HoReCa, în special cea din restaurante, este solicitantă din punct de vedere fizic, presupunând ore multe de stat în picioare și pauze scurte pe parcursul zilei, potrivit Innovorder.
Cum salariile nu sunt de regulă foarte mari, bacșișul devine un stimulent pentru angajați, putând crește considerabil veniturile acestora. Astfel, bacșișul nu este doar o recompensă pentru un serviciu de calitate oferit clientului, ci și un puternic factor motivațional, care îi determină pe angajați să ofere performanțe și mai bune. De obicei, responsabilitatea de a estima valoarea bacșișurilor primite de personalul angajat și de a le înregistra în evidențele contabile îi aparține managerul localului.
Originea cuvântului „bacșiș”
Ți-ai pus vreodată întrebarea de ce i se spune „bacșiș” acestei practici? Obiceiul de a lăsa bacșiș datează încă din secolul al XVI-lea, atunci când clienții obișnuiau să lase anumite sume de bani drept răsplată pentru serviciul primit. Cuvântul „bacșiș” provine din limba turcă, fiind adaptat din termenul „bahşiş”. În limba turcă, „bahşiş” înseamnă „dar, cadou, atenție” și a fost preluat ca atare în limba română, păstrându-și sensul de mică atenție bănească, oferită ca recompensă pentru un serviciu.
Acest cuvânt, alături de alte cuvinte de origine turcă precum „ciubuc” sau „peșcheș”, au pătruns în limba română în perioada în care Ţările Române se aflau sub stăpânirea Imperiului Otoman și s-au răspândit, intrând în uzul limbii noastre mai ales în secolul al XVIII-lea, în timpul domniilor fanariote. Când termenul a intrat în limba română, bacșișul reprezenta o modalitate de fidelizare a supușilor și un simbol al ierarhiei sociale, fiind oferit exclusiv celor care erau considerați inferiori din punct de vedere social și material, notează Deștepți.ro. Abia pe la mijlocul secolului al XX-lea această practică a devenit obișnuită în restaurante, cafenele și teatre.
Cât ar trebui să lași bacșiș
Suma pe care o poți oferi drept bacșiș diferă de la o țară la alta. În unele locuri, bacșișul este interzis, în timp ce în altele este obișnuit să lași chiar și până la 25% din valoarea notei. Uneori, suma pe care o ai de plătit este deja inclusă în nota de plată, așa cum este cazul în Belgia, Italia, Țările de Jos, Hong Kong sau Noua Zeelandă, iar alteori se lasă pe masă după ce ai achitat.
De altfel, această practică nici măcar nu o poți clasifica în funcție de regiuni. Chiar și în interiorul aceluiași continent, așa cum este Europa, diferențele în ceea ce privește bacșișul sunt considerabile. Cu toate acestea, de regulă, nu vei da greș niciodată dacă vei oferi un bacșiș care să fie cuprins între 5% și 15% sau chiar până la 30% (cazul Statelor Unite) din valoarea notei de plată.
În România, bacșișul clasic se situează între 5% și 10%. Trebuie doar să te asiguri că nu te afli într-o țară unde această practică este interzisă sau chiar considerată jignitoare. De asemenea, în anumite situații, este bine să oferi atât cât consideri tu că ar fi potrivit, iar în cazul în care nu ești sigur, este recomandat să întrebi un localnic, iar majoritatea oamenilor vor fi bucuroși să îți ofere un răspuns, informează 22places.com.
Obiceiuri privind bacșișul în lume
După cum știm cu toții, bacșișul este un gest de apreciere față de serviciile primite, însă regulile care îl însoțesc diferă semnificativ în funcție de țară. În timp ce în unele locuri suma este deja inclusă în nota de plată, în altele există procente considerate standard, iar în anumite destinații bacșișul este aproape obligatoriu.
Spre exemplu, în destinații populare precum Italia și Franța, bacșișul este, de obicei, inclus în nota de plată, iar în țări ca Germania și Spania este obișnuit să se lase între 5% și 10%, acest din urmă procent fiind caracteristic și Marii Britanii. În schimb, în alte țări, cum este cazul Mexicului, se lasă în mod obișnuit 10-15% în timp ce bacșișul de 15-25% este aproape obligatoriu în Statele Unite ale Americii și Canada.
În ce țări nu trebuie să lași bacșiș
În multe țări ale lumii, lăsarea unui bacșiș este o practică obișnuită, aproape instinctivă. Totuși, există și locuri unde această practică nu doar că nu este comună, ci chiar este interzisă prin anumite norme culturale sau chiar legi. În aceste țări, serviciile sunt plătite corect de la început, iar aprecierea se exprimă prin cuvinte, gesturi sau respect, nu prin bani în plus. În aceste 25 de țări, bacșișul nu este un gest necesar, iar serviciile sunt gândite astfel încât să fie corect remunerate fără bani în plus. Respectarea obiceiurilor locale și aprecierea prin cuvinte sau atitudini pozitive sunt modalitățile corecte de a arăta recunoștința față de un serviciu bine făcut. În cele ce urmează îți prezentăm o listă obiceiurile legate de bacșiș pentru 25 de țări, astfel încât să îți fie mai ușor să știi cum să procedezi dacă vei ajunge în aceste destinații.
Finlanda. Bacșișul este aproape inexistent în Finlanda. Serviciul de calitate este deja inclus în preț, iar orice sumă suplimentară poate fi considerată inutilă. Personalul se concentrează pe experiența clientului, nu pe câștiguri extra.
Islanda. Și în Islanda, tariful serviciului este inclus în nota de plată. Localnicii cred că angajații trebuie să fie plătiți corect de la început. Un bacșiș poate crea confuzie și nu este parte din cultura locală.
Norvegia. Bacșișul nu este obișnuit, însă dacă cineva vrea să arate apreciere, poate rotunji suma de plată. Chiar și așa, majoritatea clienților plătesc strict cât apare pe bon.
Danemarca. În Danemarca, salariile oferite în servicii sunt bune, astfel că bacșișul este opțional și rar practicat. Nota de plată include deja costul serviciului, iar un simplu „mulțumesc” este suficient.
Suedia. Prețul afișat este cel final, cu tot cu serviciu. În Suedia, dacă cineva vrea să lase ceva în plus, poate rotunji suma, dar acest lucru este mai degrabă un gest de curtoazie decât ceva la care să te aștepți, relatează Under30ceo.com.
Malta. Serviciul este inclus, iar personalul nu așteaptă recompense suplimentare. Ospitalitatea este o parte naturală a interacțiunilor.
Franța. Nota de plată include un „service compris” de aproximativ 15%. Bacșișul este opțional și, de obicei, constă în rotunjirea sumei.
Germania. Serviciul este inclus, iar bacșișul este mai degrabă un mic gest de politețe, sub forma unei rotunjiri a sumei finale de plată.
Italia. Majoritatea restaurantelor includ taxa de serviciu în notă. Dacă cineva vrea să lase ceva în plus, poate lăsa ceva mărunțiș.
Spania. Bacșișul nu este așteptat, însă rotunjirea sumei este un gest politicos atunci când serviciul a fost foarte bun.
Portugalia. Serviciul este de obicei inclus în nota finală, iar bacșișul rămâne un gest opțional și rar.
Țările de Jos. Taxa pentru serviciu este inclusă, iar rotunjirea sumei este suficientă pentru a arăta aprecierea.
Elveția. Prețurile includ serviciul, iar bacșișul este opțional și, de regulă, foarte mic.
Luxemburg. Serviciul este plătit corect din start, iar bacșișul nu este parte din cultura locală.
Bhutan. În această țară, bacșișul nu este doar rar întâlnit, ci chiar interzis. Cultura locală pune accent pe recunoștință și pe respect, nu pe recompense materiale. În loc de bani, localnicii și turiștii își exprimă aprecierea prin cuvinte frumoase sau prin gesturi simple. Indiferent de domeniul de activitate, personalul angajat consideră că oferirea unei experiențe bune face parte din îndatoririle lor, iar acest lucru păstrează autenticitatea interacțiunilor.
Japonia. În Țara Soarelui Răsare, bacșișul este considerat un gest nepoliticos, deoarece serviciul de calitate este normă, nu un bonus. Nota de plată include, de obicei, tariful pentru serviciu. În loc de bani, este preferat un mic cadou simbolic. Un simplu „mulțumesc” sincer valorează mai mult decât orice sumă, iar această abordare reflectă respectul profund față de profesie.
Coreea de Sud. Aici, bacșișul nu se practică deloc. Nota finală include tariful serviciului, iar personalul este instruit să ofere calitate maximă fără a aștepta recompense suplimentare. Eliminarea bacșișului evită momentele stânjenitoare și menține o atmosferă relaxată.
China. Bacșișul este adesea văzut în această țară ca inutil sau chiar jignitor. Salariile sunt stabilite astfel încât angajații să nu depindă de bani în plus. Aprecierea se exprimă prin politețe, mulțumiri sau mici atenții, nu prin bani.
Noua Zeelandă. Bacșișul este rar, iar serviciile sunt oferite cu aceeași calitate indiferent dacă există o recompensă financiară. Aprecierea se manifestă prin respect și amabilitate.
Australia. În Australia, bacșișul nu este o normă. Oamenii au salarii bune și nu depind de banii în plus de la clienți. Dacă cineva lasă o sumă suplimentară, aceasta este doar un gest ocazional.
Singapore. Aici, nota de plată include, aproape mereu, taxa pentru serviciu. Bacșișul este rar și poate fi chiar inconfortabil pentru personal.
Emiratele Arabe Unite. În restaurante și hoteluri serviciul este inclus în preț. Dacă cineva dorește, poate lăsa o sumă mică pentru un serviciu excepțional, dar nu este o așteptare generală.
Qatar. La fel ca în Emirate, bacșișul nu este o normă. Serviciul de calitate face parte din ospitalitatea locală.
Arabia Saudită. Bacșișul este rar aici, iar aprecierea se exprimă mai degrabă prin daruri simbolice sau cuvinte de mulțumire decât prin bani.
Kuweit. În Kuweit, serviciul este plătit corect din start. În anumite contexte, bacșișul poate fi chiar interpretat ca o insultă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b3e2953eaab9fa658696c97ddffe196c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_77165cf607bc369d46d9f22c4ecca8c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6bf2e8535d5c309f47761f9945c24e48.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f606282d4480b88f13d2e32f67d9415e.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_37e5d0351e0efebddcfd739898c0bf53.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0ecf1d30d4a814b5f9780c86daac9c42.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_c2a4cbdcca5606212462002c94c33a98.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_975c83bf5b03ca3676555e30e03cc444.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_2dc662106ae0fd2996003075f7b5dc72.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_af1dabbc57a83f75b7eec40d3f8c1567.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_161235dd7a063675a4bb72d1c11b864c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_c1dacdc7d3ce50b192a3fd8439a0230f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_d82a0758a03a60ba6f0e141a11ad0d43.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_cee13f6549ae1a1ece982d0c1852c826.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_46ce09b397f52af65d4bb13d4b29a474.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_013880340411f417c268764aec4182f4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b0b0d6a5c157124cf837250547e03ca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_5778538201886f333434ab3fa29be1ed.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_58e0812961d275285e9f3052c7be1335.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_d277523f302d854d6f53241427afbe72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_44d867c5699b60885e9acc72bfea85aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_fcae19ea2bb073ead21e1741818e5e35.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_5678082eb785db51c435b94a0cdf92e3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/08/tari-in-care-bacsisul-nu-este-permis.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_e1f591c37ffad0614561f37e0fda5f0b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_284a8ae7d3c84a0f5dec628e1003ea4c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/bfbf3943-6ab3-4f7b-a8e1-1cc4ebfc097f.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/marinica-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_8ce43bdb36ce696752bba1db10ab1739.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_4ca2a90a6843f260d687d82e63902556.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/05/ben-affleck-si-jennifer-lopez-globurile-de-aur-2024-2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/carmen-bruma.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_e40284c1b3f2d8ba9e56249997db3492.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_0633ab99617cbe20c61eb86732ebb63e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_62ab49a8103a27ad24c79c9bfefb8836.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/tudor-chirila-e1775743527706.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/conferinta-de-presa-organizata-de-presedintele-nicusor-dan-la-palatul-cotroceni-pe-tema-numirilor-la-dna-diicot-si-parchetul-general-6-e1775670906596.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/balcon.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/horoscop-12-aprilie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/banane.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/papagal-ajuns-sub-apele-ocean-atlantic-bahamas-submarin-construit-dimensiunile-lui.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/drob-de-miel-oua-rosii-si-cozonac-masa-de-pasteshutterstock2359148045-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/04/poezii-de-paste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/meniu-de-paste-ce-se-mananca-de-paste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/program-magazine-paste-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/hepta8314880.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/hepta8315152.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ciprian-ciucu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/6715055131221944654065460403322788849330536696n.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/poster-alegeri-ungaria-12-aprilie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/donald-trump-anunta-un-ultimatum-pentru-iran-si-promite-razbunare-vom-arunca-in-aer-tot-e1774876175351.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/uniunea-europeana.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/hepta8780042.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.