Mergi direct la conținut »
”11 septembrie” - ziua când ticăitul ceasului terorist a resetat pacea lumii
Opinii Libertatea > Opinii > ”11 septembrie” - ziua când ticăitul ceasului terorist a resetat pacea lumii

”11 septembrie” – ziua când ticăitul ceasului terorist a resetat pacea lumii

Cele patru atacuri teroriste cvasisimultane asupra Statelor Unite ale Americii, din ziua de 11 septembrie 2001, revendicate de teroriștii al-Qaida - musulmani antrenați, cu o decadă în urmă, chiar de para-militari CIA, pentru a nimici, în anii ’90, triburile arabe extremiste din Afganistan sau Irak - au resetat lumea securității internaționale, în ritmul în care bombele artizanale confecționate de celule teroriste revanșarde, în lumea societăților deschise occidentale, mai ales din Europa, tot  mai ticăie, apocaliptic.

Opinie de
Claudiu Săftoiu
Toate articolele autorului

Ura fundamentaliștilor musulmani față de Occident nu s-a stins nici astăzi și nu se va stinge niciodată, câtă vreme rămâne integrată mental ca o justificare extrem-religioasă de a trăi într-o lume arabă de o complexitate uluitoare, care a contribuit vital la evoluția universală a umanității – prin contribuții științifice, culturale, artistice – la fel de mult cum au făcut-o culturile occidentale sau orientale.

Ura fanatică antiamericană a teroriștilor musulmani

În întregul ei, planeta pe care o populăm este o răbdătoare și suferindă purtătoare a civilizațiilor pe care le-a hrănit.

La scara evoluției umanității, conflictele dintre Orient și Occident, dintre lumea arabă și cea occidentală trebuie privite drept conflicte subsecvente, secundare, dacă nu chiar minore, ale viitorului speciei noastre umane, solidare în fața provocărilor ce vor veni, fie ele din direcția inteligenței artificiale, a roboților viitorului, fie ajungând la noi din adâncimile Universului extraterestru, atât de puțin cunoscut.

Extremismele de tip social se regăsesc pretutindeni. Și în cadrul societăților arabe, și al celor occidentale ori orientale. Important este cum sunt ele gestionate: izolaționist ori prin solidaritate sau cooperare.  

Cinci români și alți aproximativ 3.000 de oameni au murit în cele trei atacuri cu avioane de pasageri care au dus la prăbușirea turnurilor gemene World Trade Center din New York şi a clădirii Pentagonului. Altă aeronavă de linie, a patra, deturnată de terorişti, s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii s-au luptat cu atacatorii. Avionul ar fi urmat să se prăbuşească peste Casa Albă ori peste Capitoliul din Washington. Numai datorită curajului echipajului şi pasagerilor, cele două clădiri-simbol nu au fost distruse de teroriști.

Revoluția securitară americană după 11 septembrie a răvășit contextul de securitate internațional

După ce, de peste 50 de ani, americanii au mizat pe garanția dreptului internaţional şi a guvernării globale, care, paradoxal, le-au limitat prerogativele de superputere hegemonică, atentatele teroriste din 2001 au resetat fundamental politica externă a SUA.

Mai mult decât oricând, în loc să considere atacurile teroriste pe teritoriul american drept un avertisment extrem, autoritățile de securitate ale SUA au considerat atacurile de la 11 septembrie 2001 drept o provocare extremă.

Din perspectiva președintelui de la acea vreme, politica externă americană nu trebuia să rămână constrânsă în aria intereselor aliaţilor ori a convenţiilor multilaterale: SUA trebuiau să-şi folosească puterea pentru a remodela lumea în conformitate cu principiile şi valorile americane.

Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au fost primele atacuri asupra teritoriului american de la Pearl Harbour (1941). Era evident că acest eveniment fulminant va produce efecte imediate, în ceea ce priveşte politica externă americană. Politica externă a SUA s-a schimbat dramatic.

Aparent rivale, până nu de mult, state precum Rusia, China sau India s-au alăturat SUA în lupta împotriva terorismului și au atins nebănuite niveluri de cooperare. Cea mai notorie relație a fost cea dintre SUA şi Marea Britanie, acestea inițiind acțiuni militare comune în Afganistan şi Irak. 

“Doctrina Bush” a războiului preventiv a fost pusă în practică. Aceasta presupunea atât răspândirea democraţiei în regimurile teocratice religioase şi autoritare – pentru a combate originile terorismului -, cât și insistența de a urmări unilateral interesele naţionale şi militare ale Statelor Unite –  menționate expres în Strategia Naţională de Securitate a SUA din 2002.

Consecvente, SUA s-au angajat la două mari direcții de evoluție: supremaţia americană militară globală și modelul sustenabil economic – capitalism și economie de piață liberă. Ca un corolar, trona obligaţia misionară a SUA de a răspândi beneficiile libertăţii pe tot globul.

Între binele și răul din lume, banii și petrolul rămân «ochiul dracului»

Războiul împotriva terorismului funamentalist musulman a devenit “lupta existenţială dintre bine şi rău”, iar Statele Unite ale Americii, o superputere fără de care pacea şi prosperitatea globală nu ar fi posibile.

Irakul, Iranul şi Coreea de Nord au devenit – și au rămas! – o “axă a răului”. Această dimensiune morală – de “bine” și ”rău” – a fost introdusă de George W. Bush senior și reînviată în timpul mandatului fiului său, George Bush jr.

Contextul moral-religios, introdus într-o luptă pentru resurse vitale, pentru prosperitatea națiunii americane, i-a făcut pe cetăţenii americani să înţeleagă şi să accepte un set de obiective de politică externă cu mult mai ambiţioase şi costuri cu mult mai ridicate.

A fost nevoie de zece ani pentru eliminarea celui mai mare inamic al americanilor şi pentru răzbunarea victimele de la 11 septembrie 2001: Osama bin Laden, şeful al-Qaida, a fost ucis pe 1 mai 2011, într-un imobil din Islamabad (Pakistan), după aproape zece ani în care a fost ţinta operaţiunilor speciale americane.

Moartea lui Bin Laden a însemnat enorm pentru americani. A fost o victorie împotriva terorismului, dar şi un succes uriaș al serviciilor secrete. Totul s-a întâmplat în mandatul celui mai pacifist președinte american, Barack Obama.

Americanii și-au trăit drama națională și au închis-o prin moartea ritualică a “omului rău”, Osama bin Laden.

Atacurile de la 11 septembrie au deschis seria atentatelor teroriste în metropolele Europei

Atacurile teroriste nu au mai încetat asupra Europei de atunci:

  • Martie 2004, Madrid – atacurile cu bombă asupra unor trenuri de navetişti: 191 de oameni uciși și aproximativ 1.500 răniți. Atentatele au fost comise de islamişti extremişti.
  • Iulie 2005, Londra – musulmani cu cetăţenie britanică au plasat bombe la metrou și într-un autobuz. 56 morți, 70 răniţi.
  • Mai 2014, Bruxelles – un islamist francez ucide 4 oameni, în Muzeul Evreiesc. Atacatorul ar fi fost antrenat în tabere din Siria.
  • Ianuarie 2015, Paris – redacția Charlie Hebdo, dar şi un magazin au fost ținta unor atacuri teroriste. 17 oameni au fost uciși, al-Qaida a revendicat atentatele.
  • Februarie 2015, Copenhaga – un tânăr de origine arabă deschide focul într-o cafenea din capitală. O persoană a murit.
  • Noiembrie 2015, Paris – la clubul Bataclan a fost un atac terorist masiv, atribuit ISIS, soldat cu 130 de morţi şi sute de răniţi.
  • Ianuarie 2016, Istanbul – un atentator sinucigaş detonează o bombă în mijlocul unui grup de turişti aflaţi în centrul istoric al oraşului. Printre victime, 12 germani.
  • Martie 2016, Bruxelles – bombe au fost plasate la aeroport şi într-o staţie de metrou. 32 de oameni au fost uciși.
  • Iulie 2016, Nisa – un camion-capcană intră în oamenii aflați la o promenadă. 86 persoane au fost ucise, iar gruparea teroristă ISIS a revendicat atacul.
  • Decembrie 2016, Berlin – un membru ISIS intră cu camionul în mulţimea care vizita un târg de Crăciun, fiind uciși 12 oameni.
  • Martie 2017, Londra – o maşină lovește trecători pe unul dintre podurile din centrul Londrei. În incident şi-a pierdut viaţa inclusiv o româncă.
  • Aprilie 2017, Stockholm – un camion intră pe o arteră comercială, apoi într-un centru comercial. Atunci au fost uciși 5 oameni, alți 15 fiind răniţi.
  • Mai 2017, Manchester – Atentatul de la concertul artistei americane Ariana Grande s-a soldat cu zeci de morţi şi răniţi. Atacatorul sinucigaş a detonat un dispozitiv exploziv. A fost ucis în deflagraţie.
  • August 2017, Barcelona – 13 persoane au fost ucise și 100 rănite, în zona bulevardului Las Ramblas, frecventat de turiști. O dubă a intrat pe trotuar, în mulțime. Statul Islamic a revendicat atacul.

Umanitatea sfâșiată în ticăitul bombelor teroriste

Imagini cu metropolele europene zguduite de atacurile teroriste au devenit un meniu obișnuit la jurnalele de știri.

Lupta împotriva crimelor în masă de tip terorist nu va înceta niciodată. Solidaritatea țărilor civilizate, în fața manifestărilor criminale justificate religios, rasial ori la scară civilizațională este soluția viitoarei ere de pace pe pământ.

În ciuda optimismului președintelui american Donald Trump, care în vara lui 2019 anunța că ISIS a fost înfrântă în Irak și Siria, gruparea Statul Islamic nu a capitulat.

Consiliul de Securitate al ONU considera recent că organizația jihadistă “se adaptează, se consolidează și creează condițiile unei eventuale resurgențe în Irak si Siria”. Potrivit experților de la grupul de reflecție american Rand Corporation, gruparea ar putea să dispună de o “comoară de război” de peste 400 de milioane de dolari.

Atentatele din 11 septembrie 2001 au ofert lumii spectacolul grotesc al luptei dintre semeni, un răspuns brutal al considerentelor politice și al intereselor stategice de securitate, pentru acces la resurse energetice.

11 septembrie este cea mai tristă zi a secolului al XXI-lea de când timpul umanității a început să ticăie după ritmul detonării bombelor teroriste, peste tot, într-o lume care mai crede în ce e bine și ce e rău.

Close
Închide
  Close