Opinie de
Claudiu Săftoiu
Toate articolele autorului

Greta și Ursula – două forțe pentru neutralitatea climatică a Europei și a lumii

Greta Thunberg, în vârstă de doar 16 ani, a fost desemnată  ”Personalitatea Anului 2019” de către revista americană ”Time”, după ce s-a luat la trântă cu Donald Trump, pentru aceeași distincție. Greta este influencer-ul neconsolat al întregii planete, după ce a cerut lucruri imposibile afaceriștilor și politicienilor: să oprească total emisiile de carbon – adică patronii să-și închidă toate fabricile poluatoare de pe tot mapamondul -, iar politicienii să impună cote zero de poluare, prin legi naționale și acorduri climatice internaționale.

Greta Thunberg nu e singură. A strâns în jurul ei o imensă comunitate de ecologiști, ONG-iști, trusturi media și întreaga generație a anilor 2000, de pe toate coordonatele planetare. Nu e puțin lucru, într-o lume adultă care aleargă după profit, obținut prin toate mijloacele, poluante sau nu.  Iar tânăra activistă suedeză are meritul de a fi pus pe agenda o temă îndelung politizată, permanent amânată, revoltător deturnată.

Leadership european pentru asigurarea neutralității climatice

Lăudabilei perseverențe a Gretei Thurnberg i se adaugă lăudabila inițiativă istorică a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: lansarea, la reuniunea Consiliului European din 12-13 decembrie, a ”Pactului Ecologic European”, care are ambiția de a transforma Europa, până la orizontul anului 2050, în primul continent neutru, din punct de vedere climatic. ”Nimeni nu rămâne în urmă”, a asigurat von der Leyen și a promis o alocare cu cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multi-anual, pentru acțiune climatică și un nou mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile, care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Pactul european pe ecologie seamănă, simbolic, cu aterizarea ”omului pe Lună”, conchide președinta Comisiei Europene. Planul conține 50 de acțiuni concrete, până în 2050.

România, prinsă dramatic între pactul ecologic european și nevoia dezvoltării accelerate

Președintele Klaus Iohannis – prezent la Bruxelles la Summit-ul PPE și la lucrările Consiliului European, care și-a axat discuțiile pe adoptarea concluziilor privind lupta împotriva schimbărilor climatice și asumarea obiectivelor de neutralitate climatică – a apreciat că inițiativele europene în acest sens vor găsi România într-o situație foarte dificilă. Vor fi necesare sume considerabile, pentru îndepliniea normativelor din viitoarea lege europeană. E vorba de noi cheltuieli pentru ecologizarea unor domenii care produc cu intensitate mare emisii de dioxid de carbon.

Comisarul român pentru Transporturi, Adina Vălean, a anunțat deja că, până în anul 2025, vor fi amplasate 1 milion de stații de încărcare electrice, pentru 13 milioane de vehicule nepoluante sau puțin poluante. Comisarul român este conștient că sectorul transporturilor se află în centrul transformărilor către neutralitatea carbonului, întrucât transporturile produc în prezent 25% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Noul președinte al Consiliului European Charles Michel a descris și el schimbările climatice drept o ”provocare vitală”. Charles Michel crede că printr-un astfel de angajament, Europa își asumă rolul de lider mondial în această privință.

Obiectivele Pactului Ecolog European presupun costuri enorme, prin investiții anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde euro, ceea ce reprezintă aproximativ 1,5 % din PIB-ul UE din 2018. Aceasta înseamnă alocarea a 25% din viitorul cadru financiar multi-anual pentru climă și a minim 30% din Fondul InvestEU pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Rezistența industriașilor la contracararea efectelor schimbărilor climatice

Inițiativa istorică a Comisiei Europene este ultima mare încercare de a căuta solidaritate, cooperare și consecvență, într-un efort general asumat de conștientizare a necesității ecologizării rapide a întregului spațiu european. În 2018, Statele UE au eșuat să își asume obiectivul unei Europe decarbonizate până în anul 2050. Polonia s-a opus unor angajamente, pe motiv că riscau să îii afecteze industria. Mai mult, guvernul de la Varșovia a solicitat pachete compensatorii, care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor țării.

”Pactul Ecologic European” vine la pachet cu colosale disponibilizări în masă

Pentru cei mai puțin avizați, e bine de știut: ”Pactul Ecologic European” vine la pachet cu uriașe disponibilări în masă, pentru că va duce la stoparea activității a nenumărate fabrici și unități de producție poluatoare, din toate domeniile de activitate, peste tot în Europa. Asta înseamnă disponibilizarea a zeci și sute de mii de lucrători, într-un interval de timp de aproximativ 30 de ani.

Comisia Europeană va pune în mișcare un mecanism de tranziție echitabilă va sprijini cetățenii cei mai vulnerabili la tranziție și le va oferi acces la programe de recalificare, dar și oportunități de angajare în noi sectoare economice. Cu alte cuvinte, oamenii vor trebuie să ăși dezvolte noi abilități, în societatea informațională și din ce în ce mai automatizată a secolului al XXI-lea.

Cu o economie aflată mult înaintea stadiului post-industrial, România va fi una dintre țările cele mai lovite de procesul de decarbonizare a Europei. Sectorul energetic, cel mai poluator, va suferi dureroase schimbări.

Prima lege europeană privind clima

Ambiția politică de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, oblige Comisia Europeană să prezinte în termen de 100 de zile, primul ”act legislativ european privind clima”.

Calendarul decarbonizării include adoptarea ”Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030”, ”Planul de acțiune privind strategia industrială și economia circular”, ”Strategia „de la fermă la consumator” pentru o alimentație durabil”ă

Principalele obiective obiective pentru o Europă lider mondial în privința schimbărilor climatice sunt: un continent neutru, cu 0% emisii ale gazelor cu efect de seră, până în anul 2050; decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor naturale; decabornizarea sistemului de energie, ca obiectiv critic, câtă vreme  utilizarea energiei în sectoarele economice reprezintă 75% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Peste 30 de ani

Desigur, ne putem închipui că Greta Thunberg nu a fost foarte fericită, când a aflat cât va dura decarbonizarea Europei. Peste 30 de ani, și ea va fi fiind o femeie între două vârste, care va inhala din belșug, ca noi toți, dioxid de carbon, oricât de departe ar fugi de mastodonții industriali și de industriile poluatoare. Pentru că planeta recirculă nu numai oxigenul, ci și noxele, deșeurile, sau mizeriile toxice aruncate în oceane. Toate acestea au devenit un bun/rău comun al miraculoasei noastre gazde, Pământul.

Cu tot efortul politicienilor europeni – istoric, lăudabil, inspirațional – problema schimbărilor climatice solicită umanitatea la un alt nivel: resetarea modului de a gândi viața oamenilor și a mediului înconjurător, pe planeta Pământ.

Atât Greta, cât și Ursula, știu că aceasta e soluția. Dar nu pot ajunge la ea, doar ele, singure.

Serena Williamns, devastată după eliminarea de la AO: „O atitudine neprofesionistă!”
GSP.RO

Serena Williamns, devastată după eliminarea de la AO: „O atitudine neprofesionistă!”

Horoscop 24 ianuarie 2020. Racii caută siguranță, dar nu de asta au nevoie
HOROSCOP

Horoscop 24 ianuarie 2020. Racii caută siguranță, dar nu de asta au nevoie