ONG-uri și instituții de presă cer demiterea purtătorului de cuvânt al Poliției Române, după reacția acestuia la documentarul Recorder, despre care a spus că urmărește „destabilizarea instituțiilor Statului Român”

47 de ONG-uri și instituții de presă solicită Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) să analizeze conduita chestorului de poliție Georgian Drăgan, directorul Cabinetului Inspectorului General.

Printr-o scrisoare deschisă publicată astăzi, semnatarii își exprimă dezacordul față de tonul amenințător și tentativele de discreditare folosite de reprezentantul Poliției la adresa jurnaliștilor Recorder, a surselor și a susținătorilor acestora, potrivit Activewatch.

De asemenea, reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale solicită clarificări cu privire la poziția oficială a instituțiilor menționate față de declarațiile purtătorului de cuvânt al Poliției Române.

Ce a afirmat chestorul de poliție Georgian Drăgan

Joi, 21 mai, într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Poliției, Georgian Drăgan, a acuzat direct publicația Recorder că urmărește „destabilizarea instituțiilor Statului Român”.

Atacul oficialului a venit ca reacție la investigația „Poliție aservită”, un documentar care dezvăluie cum funcționează mecanismul numirilor interimare la vârful Poliției Române și ce efecte grave produce acesta.

„Informațiile cu privire la Poliția Română sunt prezentate trunchiat, inexact și alterate, special pentru a lăsa falsa impresie a unor nereguli majore în Sistemul de Ordine Publică și Securitate Națională. Acest modus operandi depășește cadrul legal din punctul nostru de vedere, privind libera informare a cetățenilor. Este de natură să afecteze activitatea instituțiilor din România și implicit asigurarea securității cetățenilor este afectată”, a afirmat Georgian Drăgan.

„Considerăm că este inacceptabil ca directorul de cabinet al Inspectorului general, chestorul de poliție Georgian Drăgan, să afirme, în numele IGPR, că documentarul Recorder ar avea scopul de destabiliza instituțiile statului, ar pune în pericol siguranța cetățenilor și că ar depăși «cadrul legal privind libera informare a cetățenilor». Acuzațiile sunt de o gravitate maximă și nu ar trebui să fie aruncate în spațiul public fără a fi riguros dovedite”, arată Activewatch.

„O formă de intimidare”

La rândul său, Alianța „A Patra Putere” condamnă public atacurile și amenințările purtătorului de cuvânt al Poliției Române, chestorul Georgian Drăgan, la adresa redacției Recorder.

„Într-o reacție oficială, vorbind în numele instituției pe care o reprezintă, acesta a acuzat jurnaliștii Recorder că, prin publicarea investigației «Poliție aservită», s-ar face vinovați de «destabilizare a instituțiilor statului», «afectarea siguranței cetățenilor» și depășirea «cadrului legal privind libera informare», fără a indica, concret fapte, informații sau încălcări de lege care să susțină asemenea afirmații”, se arată într-un mesaj postat pe Facebook.

De asemenea, organizația precizează că: „Asocierea unei investigații jurnalistice cu ideea de «destabilizare» a unor instituții ale statului reprezintă o formă de intimidare la adresa activității redacției Recorder, în principal, și la adresa tuturor jurnaliștilor care investighează activitățile instituțiilor publice”.

„Poliție aservită”. Metoda prin care politicul controlează conducerea Poliției Române

Există o legătură directă între marile tragedii din Caracal și Mureș și felul în care Poliția Română a fost îngenuncheată prin control politic, arată o investigație Recorder. Este un eșec cultivat de fiecare guvernare din ultimul deceniu, iar nota de plată pentru această deprofesionalizare cronică este decontată, în cel mai dureros mod, prin drame în viața de zi cu zi.

Tragediile de la Caracal(2019), Onești(2021) sau Mureș(2025) nu au fost simple accidente, ci rezultatul direct al unui sistem în care Poliția Română a eșuat lamentabil.

Potrivit Recorder, firul roșu care leagă aceste drame este deprofesionalizarea la vârf: propulsarea în funcții de comandă a unor ofițeri care nu au susținut concursuri, ci au fost numiți politic, prin metoda împuternicirilor succesive.

Prin evitarea examenelor de merit, această practică îl transformă pe șeful din poliție într-un pion dependent de decizia politică. Fără autonomie profesională, liderii din pozițiile-cheie devin extrem de vulnerabili în fața presiunilor administrative și de partid.

Peste 600 de șefi din Poliția Română își ocupă astăzi birourile fără a fi dat un concurs, afirmă jurnaliștii Recorder, ci prin simplă împuternicire. Datele culese de Recorder de la nivelul întregii țări demonstrează că provizoratul a cucerit de fapt conducerea instituției: o treime dintre inspectorii-șefi județeni sunt interimari, iar dacă punem la socoteală și adjuncții, reiese că mai bine de jumătate din inspectoratele din România au la cârmă oameni numiți administrativ.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro