Fenomenul Predoiu

Când a murit Diego Armando Maradona, în noiembrie 2020, am început să scriu o lucrare despre ultimele decenii bune ale culturii populare. Inspirat de Llosa și Paz, îmi închipuiam că voi reuși câteva eseuri despre fotbal, muzică sau cinema în anii 80-90.

Cinci ani mai târziu, singurul capitol de care sunt cât de cât mulțumit rămâne cel despre Diego Armando Maradona. Pe care l-am analizat ca fenomen sociocultural, nu doar fotbalistic.

Iar acum apare acest volum de peste patru sute de pagini, cu contribuții de la mulți autori din toată lumea, despre Maradona în film, în literatură, în reprezentări murale, Maradona în Napoli, Argentina sau Mexic. Lucrări cât se poate serioase despre golul secolului și despre mâna lui Dumnezeu. M-am simțit străbătut de invidia albă.

Fenomenul Maradona e studiat pe îndelete. Mitul eroului din America Latină e explicat la superlativ.

Dar nu despre Maradona vreau să scriu astăzi, ci despre Predoiu. Trecerea e abruptă, dar necesară. Pentru că Predoiu ar trebui studiat.

Nu există catastrofă îndeajuns de tulburătoare încât să-l miște din funcție pe acest Predoiu. Ce a lăsat în urmă la Justiție s-a văzut în documentarul publicat de colegii de la Recorder, site pe care, apropo, l-am cofondat acum aproape un deceniu.

Ce a lăsat în urmă la Interne se vede, de asemenea. Zburdă criminalii în pasul ștrengarului și nu-i prinde nimeni. Mor femeile omorâte într-un ritm care i-ar face invidioși pe talibani – nimic.

Predoiu mijește ochii la congresul galbenilor liberali, se crede ninja și treaba merge neabătută înainte. Guvernul e mulțumit, pădurea toarce mulțumită, președintele însuși se gândea că Predoiu ar fi bun de premier.

Antieroul nostru vlah merită, desigur, o funcție mai înaltă. Poate îl ungem cândva rege, de ce nu?

De la Dănuț Andrușcă la Economie n-am văzut o inadecvare mai stridentă între ins și funcție.

Dar Predoiu e în scaun pe vecie. Nici măcar deloc regretatul ministru David n-a avut așa fotoliu. Apropo, căderea de la Spiru Haret la Daniel David e cât căderea de la Regina Maria la Șoșoacă. Românii, o sută de ani mai târziu, vorba aceea.

Ar merge un studiu sociocultural despre Predoiu. Ce anume a generat un asemenea fenomen, în care incompetența plenară este recompensată an după an după an, în veacul veacului?

Căderea României din ultimul deceniu chiar ar trebui să poarte acest nume: Fenomenul Predoiu. Ar fi îndeajuns de exact.   

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE