Despre inegalitatea veniturilor și criza democrației sociale în Europa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În Journal of Contemporary European Studies, septembrie 2025, Lucas Sudbrack și James F. Downes au publicat articolul „Threatening inequality and far-right support in Europe: the worsening condition of the poor and widespread fears of decline” (Amenințarea inegalității și sprijinul pentru extrema dreaptă în Europa: înrăutățirea condiției celor săraci și temerea de declin social). În contextul noilor clivaje politice, articolul este unul cât se poate de util.
Se analizează relația dintre creșterea inegalității veniturilor și sprijinul tot mai puternic pentru partidele de extremă dreapta din Europa. Autorii subliniază că declinul economic al celor mai săraci contribuie la susținerea electorală a unor astfel de partide – sunt explorate atât distribuția veniturilor între grupurile sociale, cât și percepțiile individuale asupra poziției economice.
Context și obiective
În ultimele decenii, Europa a cunoscut două tendințe majore:
(1) creșterea inegalității economice și
(2) ascensiunea partidelor de extremă dreapta.
Dovezile empirice sunt de multe ori contradictorii. Pe de o parte, teoriile culturale pun accentul pe anxietățile legate de imigrație sau identitate națională. Pe de altă parte, teoriile economice sugerează că insecuritatea materială și marginalizarea economică determină oamenii să susțină partide care promit protecție socială.
Astfel, articolul își propune să clarifice acest tablou analizând date din 33 de țări europene între 1980 și 2020 (nivel național) și date individuale din 31 de țări (2002–2020), extrase din European Social Survey. Autorii folosesc o analiză multinivel pentru a înțelege modul în care declinul economic al celui mai sărac sfert al populației influențează sprijinul pentru extrema dreaptă, atât la nivel colectiv, dar și la nivel individual.
Principalele rezultate
Declinul venitului pentru cei mai săraci este asociat cu creșterea votului pentru extrema dreaptă. Scăderea procentului din total venit pentru cel mai de jos sfert (bottom quartile) este corelată cu un sprijin crescut pentru partidele de extremă dreapta. Grupurile cele mai receptive nu sunt neapărat cei mai săraci, ci cei aflați ușor deasupra acestora, în special cei din al doilea sfert inferior de venit (mid-lower income group). Aceștia nu se tem doar de sărăcie, ci mai ales de pierderea statutului, fenomen numit „amenințare de declin social”.
Proporția imigranților dintr-o țară nu influențează semnificativ sprijinul pentru extrema dreaptă. Deși discursul antiimigrație este uzual pentru aceste partide, motivațiile alegătorilor sunt unele economice și mai puțin demografice.
Factorii economici joacă un rol crucial. O scădere a veniturilor pentru cei mai săraci semnalează o „încălcare” a principiilor: dacă munca nu mai aduce siguranță, tot sistemul pare nedrept. Iată cum, profitând de ocazie, partidele de extremă dreaptă oferă o narațiune atrăgătoare. Se promite o restaurare a ordinii, protecționism social și mândrie națională.
Implicarea neoliberalismului?
Toate aceste dinamici economice și sociale nu sunt un dat natural. În spatele lor se află ideologia neoliberală și narațiunea meritocratică. Ideea că munca grea aduce succes este larg răspândită în societate. Când această promisiune eșuează, vizibil prin deteriorarea poziției celor mai săraci, încrederea în sistem se prăbușește, iar partidele de extremă dreapta profită de acest vid.
Concluzia principală este aceea că declinul venitului celor mai săraci afectează întreaga ierarhie socială, nu doar pe cei direct vizați. Sprijinul pentru extrema dreaptă se răspândește în rândul celor care simt că „au ceva de pierdut” și caută siguranță într-un climat economic incert. Pentru a contracara ascensiunea extremismului de dreapta, autorii recomandă politici de reducere a inegalității: impozitare progresivă, extinderea rețelelor de siguranță socială, programe de educație și recalificare. De asemenea, autorii vorbesc și de contracararea narativelor meritocratice prin campanii care promovează solidaritatea socială. Totuși, printre măsurile propuse, autorii nu strecoară și taxarea corectă a capitalului. Fluxurile de capital par să-și facă nestingherit de cap.
Ca să strecurăm puțin și România în fotografie, ce propune actuala clasă politică și discursul liberal, dominant în societate? Cumva parte din măsurile propuse în articolul rezumat aici? Nici vorbă, românilor li se vorbește fluviu despre cât nociv a fost comunismul, cât de bine (ne) este în Uniunea Europeană etc. etc. Cei care nu văd beneficiile nu pot fi decât îndoctrinați, niște bieți „rinoceri”. Din punct de vedere economic, cuvântul de ordine pentru lumea lui Bolojan & co. este unul singur: austeritate. Dar nu pentru toți, e suficient pentru căței.
De fapt, discuția nu e despre pro sau antieuropenism, despre comunism și democrație, clivajul se înșurubează societal pe acest fond de creștere a inegalităților economice și sociale. Evident, nu e singura cauză, dar e una definitorie. Cei care nu înțeleg asta și poartă pe mai departe falsul discurs, ce ne-a adus până la urmă în acet punct, sunt parte a problemei, nu soluție a lor. Conștient sau inconștient, ei întăresc puterea oligarhiei și sapă la temelia unei societăți a solidarității, o politeia pentru cetățeni și nu o oligarhie pentru o minoritate infimă. Iată de ce această logoree despre democrație nu are nimic, dar absolut nimic de-a face cu democrația, ci cu antidemocrația. Nu o ridică, cum pretind stimabilii, ci o dezonorează!
Foto: Shutterstock
Gringo84 08.10.2025, 15:11
Nu știu dacă o definiție de stânga a ideologiei aplicate în România ar fi benefică sau nu însă vă rog nu mai adjectivati in mod greșit conceptul democrație.Ea nu poate fi liberală, socială, legionară, elitistă,sau mai știu eu ce efemeritate ideologică,nu i se pot aloca caracteristici,putem considera doar apartenențele democrației,... europeană, românească,de partid, instituționala sau a organismelor neguvernamentale cu precizarea acestora. Eufemismele astea au fost emise de cei care contestă virtuțile democrației sau de cei care insistă să aibă interpretări originale ale conceptului.
BakerMan 09.10.2025, 10:44
Percepția riscului declasarii sociale te împinge sa-ti schimbi votul, asta-i clar. Doua modificări structurale par sa omita autorii. Prima e transformarea Uniunii Europene. De la putere civila si prospera in debutul anilor 2000 la o putere structurală, cu ambiții geopolitice evidente si cu o naratiune legitimanta care a înlocuit patriotismul constitutional cu militarismul in prezent. Motivul? Trecerea la capitalismul strategic ca producător de bunăstare. Din ce in ce mai putina si mai inegal distribuita! A doua modificare structurală e arhi-cunoscuta. Diminuarea influentei partidelor social-democrate, care in ultimii 25 de ani au tras din greu la remorca neoliberala. Protecția sociala s-a diminuat in consecință. Naratiunea europeni - anti-europeni camufleaza stângaci criza de legitimitate a unui proiect european necompetitiv dpdv economic si strategic in interacțiunea cu China si SUA. Care, alături de Rusia, descurajează transformarea UE in putere regionala.