De ce nu recunoaşte România genocidul armean. În 2014, un diplomat român a comparat situația cu ”relația unui cuplu homosexual”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Istoricii spun că 1,5 milioane de oameni au murit în cadrul genocidului armean. Este considerată una dintre primele exterminări sistematice în masă a unei populaţii din istoria modernă. După Holocaust, este cel mai studiat genocid și aproape întreaga lume Occidentală recunoaşte crima în masă comisă între 1915 şi 1923. România, însă, nu.
Cuprins:
Armenii au trăit în zona estică a Anatoliei şi, în urma unor războaie repetate, au fost cuceriţi de Imperiul Otoman şi de Imperiul Rus, care şi-au disputat teritoriile fostelor regate armene. La debutul Primului Război Mondial, în 1914, aproximativ două milioane de armeni locuiau în Imperiul Otoman. Dorinţa lor de independenţă a fost permanent blocată de otomani, inclusiv prin mijloace violente.
Războiul mondial a fost o oportunitate pentru otomani să "purifice" naţiunea. Sute de mii de oameni au fost ucişi, mărşăluiţi în deşert sau împuşcaţi.
Versiunea Turciei
Statul modern turc nu recunoaşte însă această crimă, numindu-i pe armeni victime ale unui război civil. Potrivit versiunii prezentate de Turcia, armenii se aliaseră cu ruşii şi au căzut victime ale luptelor de la marginea Imperiului.
Sunt 31 de ţări care astăzi recunosc magnitudinea acestei crime şi o numesc genocid, printre care aproape toată Europa Occidentală, Rusia, Statele Unite, Canada, aproape toată America de Sud, precum şi Parlamentul European.
România a rămas printre puţinele ţări ale Europei care au evitat să recunoască genocidul.
Congresul Statelor Unite tocmai a dat o rezoluţie de recunoaştere a evenimentelor de acum mai bine de un secol, ocazie cu care am vorbit cu Varujan Pambuccian, deputat şi vicepreşedinte al Uniunii Armenilor din România, pentru a afla de ce România nu a făcut încă acest pas.
Trei decenii de eforturi în România
"Noi am încercat. Şi eu, şi Varujan Vosganian, şi alţi colegi parlamentari, am tot încercat să testăm. Şi asta este o problemă: dacă vii cu o rezoluţie şi ea pică, după este mult mai greu să vii cu ea din nou", explică deputatul.
Aşa am aflat că există o listă a parlamentarilor din actuala legislatură care susţin acest demers. "Este foarte scurtă", spune Varujan Pambuccian.
Lista a existat şi în alte legislaturi. "Demersurile privind recunoaşterea au început de 30 de ani", spune el.
Noi încercări vor fi făcute după alegerile prezidenţiale, pentru că, spune Varujan Pambuccian, semnalul dat de Statele Unite poate fi determinant, iar numărul susţinătorilor din Parlament să crească.
"Avem o recunoaştere din partea principalului aliat militar şi economic şi politic al României, Statele Unite. După ce în SUA s-a întâmplat acest vot, lista ar putea să devină una majoritară", spune el.
Absurdul poziţiei României
În 2015, când s-a împlinit un secol de la debutul genocidului, preşedintele Klaus Iohannis a prezentat un mesaj în care a vorbit, în premieră, despre acele evenimente.
"A însemnat un foarte mare pas înainte, pe care l-am apreciat", spune Pambuccian. Însă, şeful statului a evitat cuvântul genocid.
Principalul motiv este legat de relaţiile României cu Turcia. Autorităţile nu au vrut să le pericliteze, aşa că au ocolit subiectul genocidului, preferând să nu se poziţioneze în nicio tabără.
Diplomatul care a amestecat grav lucrurile
România s-a făcut de râs în 2014, atunci când ambasadorul român din Armenia a fost întrebat de un student care este poziţia ţării noastre. Diplomatul a comparat dezbaterea despre genocidul armean cu dezbaterea privind homosexualitatea.
"E foarte complicat. Care e moralitatea? Să recunoști, OK. Aceasta este o moralitate. Care este moralitatea dintre un cuplu normal, un cuplu hermafrodit, da? Nu, nu hermafrodit. Homosexual. Şi cel normal, bărbați și femei, da? Sunt ei OK? Sunt normali, sunt morali. Dar homosexualii sunt morali sau...? Deci, aceleași lucru cu... știți, totul este relativ", a spus atunci diplomatul, potrivit presei armene.
A fost chemat să dea explicaţii la Bucureşti pentru aceste declaraţii, însă doar pentru că ele aveau conotaţii homofobe. Nu încălcau poziţia statului român, pentru că România nu are încă o poziţie.
Soluţia stă la Parlament
L-am întrebat pe Varujan Pambuccian cine ar trebui să dea direcţia politicii externe în acest domeniu. Pentru el, răspunsul este clar: Parlamentul.
"Rezoluţia Parlamentului reprezintă actul de voinţă al unei naţiuni. Parlamentul este depozitarul suveranităţii naţionale", a spus deputatul.
Cât priveşte Turcia, mesajul lui Varujan Pambuccian este că recunoaşterea genocidului nu poate fi privită ca un gest împotriva Ankarei.
"Noi niciodată nu am privit problema genocidului într-un mod vindicativ faţă de statul turc actual sau împotriva naţiunii turce. Ar fi o nebunie. Este o reparaţie istorică", spune Pambuccian.
O reparaţie simbolică, pentru 1,5 milioane de oameni ucişi. Şi, tocmai pentru că, la 100 de ani distanţă, gestul nu mai poate fi decât simbolic, este cu atât mai aberant că liderii mondiali – printre care şi cei români - refuză să îl facă.
