Geoană, discurs-surpriză de promovare a stângii naționale: „«Grefa» occidentală a reușit în prea puține locuri în România”. Asemănări cu discursul lui Hellvig

Dezastrul național al României e să fi devenit parte a Occidentului dezvoltat și să eșuăm ca periferie a acestuia.

Mircea Geoană, discurs la ASE:

„Avem azi un PIB mai mare de patru ori decât în 1989. Și, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor 60. Pe o suprafață cât a Marii Britanii, vom ajunge să fim țara cu cea mai mică densitate a populației din Europa”, a spus Mircea Geoană joi, într-un discurs ținut la Academia de Studii Economice. 

„România are a doua cea mai rapidă creștere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei”, a adăugat el, preluând un loc comun al economiștilor români și străini.

Secretarul general adjunct al NATO a fost invitatul Conferinței internaționale privind „Viitorul Europei”. Au mai vorbit Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, apoi Nicolae Istudor, rector al ASE, și Gheorghe Hurduzeu, decan al Facultății de Afaceri Internaționale și Economie.

Eșecul „grefei occidentale”

Geoană a afirmat că e momentul ca România să-și modifice modelul economic. Ras în cap, cu sigla NATO și steagul României în spate, politicianul a lansat mai multe mesaje în care a cerut „radicalism”, dar pozitiv, a vorbit elogios despre „primenirea ideii naționale” și despre faptul că trebuie să devenim o țară care să nu mai copieze modele, fie ele și occidentale.

„Aproximativ 45% din populația țării se află în zonele rurale, unde sărăcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zonele urbane. Această dualitate puternică este manifestată prin oportunități inegale și un acces inegal la piețe, fapt ce nu se mai întâmplă în niciuna dintre țările Uniunii Europene”, a citat politicianul un studiu al Băncii Mondiale.

„Economia crește, avem toate garanțiile de securitate, dar țara devine mai șubredă și vulnerabilă din interior. Putem numi această situație Paradoxul Românesc”.

Nu neagă interesul pentru Cotroceni

Întrebat de către Libertatea dacă discursul este un nou test al său pentru posibila candidatură la prezidențiale, Mircea Geoană a spus: „Urmează doi ani grei. Nu o iarnă, ci două ierni grele. Așa că nu e timpul acum să discut despre o candidatură, care va fi sau nu va fi. Ceea ce mă preocupă este cum vom schimba ceva”. 

„Creștem, dar nu ne dezvoltăm”

În discurs, Geoană a mai spus: „Să clamăm că suntem a 7-a țară în UE, însă să înotăm la coada ierarhiilor europene și internaționale. Să ne irosim potențialul și să ratăm cel mai bun moment al istoriei naționale. Să fi devenit parte a Occidentului dezvoltat și să eșuăm ca periferie a acestuia ar fi nu doar o ironie amară, ci un adevărat dezastru național”. 

Acuză lașitatea de a nu fi negociat mai ferm „cu partenerii noștri occidentali”

Secretarul general adjunct al NATO susține că reașezarea lumii înseamnă o economie în care companiile și corporațiile lumii trebuie să treacă la „creșterea accentului pe reziliență în defavoarea profitului imediat”. 

El a spus că o parte a problemei este „absența curajului politic și intelectual de a adopta, negocia sau impune soluții în codesign cu parteneri noștri occidentali”. Și că această economie după dictare „a condus la perpetuarea asimetriei de putere politică și economică de astăzi”.

Asemănări cu ceea ce a spus Hellvig

În acest punct al discursului, legat de responsabilitatea clasei politice, Mircea Geoană s-a apropiat de ceea ce a spus, la Cluj, șeful SRI, Eduard Hellvig, pe 4 octombrie. 

Eduard Hellvig a susținut, și el, că politicienii noștri sunt obișnuiți „să primească indicații”. 

„Prea mulți politicieni, în deceniile anterioare, s-au obișnuit să primească „indicații” sau „sugestii” despre ce au de făcut. Politicienii sunt aleși de oameni să gândească cu mintea lor, învestiți cu încrederea lor să ia decizii despre cum va arăta România în viitor, nu doar să stingă incendii ale prezentului și să aplice planuri gândite de alții”, a spus Hellvig, la Cluj. 

O altă similitudine vine din faptul că atât Geoană, cât și Hellvig susțin ideea că România a sperat în himera rezolvării problemelor odată cu aderarea la NATO și la UE, lucru care nu s-a petrecut.

 „Am avut iluzia că prin integrarea euroatlantică am atins «sfârșitul istoriei» pentru România”, a spus Geoană.

„Nu suntem încă la sfârșitul istoriei, așa cum spera Fukuyama acum 30 de ani, într-o lume dominată doar de democrații și de libertăți”, a constatat șeful SRI.

Geoană: „Primenirea ideii naționale”. Hellvig: „Patriotism prooccidental”

În continuarea discursului rostit joi la ASE, dar de la Bruxelles, Geoană a făcut apel la „un radicalism pozitiv și sănătos. Primenirea ideii naționale este obligația fiecărei generații și a fiecăruia dintre noi”. 

Revenind la comparația celor două discursuri, Eduard Hellvig a discutat, la Cluj despre „un nou sentiment de mândrie, un patriotism prooccidental al cetățeanului român”.

De asemenea, ambii au prezentat acest „naționalism” drept conectat la valorile europene. 

„Esența ideii naționale este neschimbată de la punerea temeliilor statului român modern: evadarea de la periferia Europei și construcția unei Românii își pune potențialul în valoare”, a spus Geoană. 

Politică clară de stânga

Geoană a vorbit de mai multe ori, pe parcursul discursului, despre ideea unui stat puternic. El i-a acordat acestuia chiar menirea „de a administra economia”, în opoziție declarată cu gândirea clasică liberală.  

Transformarea rolului și capacității statului și a sistemului politic de a administra eficient o economie și o societate modernă reprezintă cea mai mare provocare pentru România.

Mircea Geoană:

El a afirmat inclusiv că „Parte a rolului regândit al statului va trebui să fie și acela să creeze piețe noi, în principal prin investiții publice strategice în cercetare fundamentală și aplicată”.

Vrea revenirea unui milion de români acasă

Catastrofa demografică nu e ireversibilă, crede Geoană. 

„Soluții există. Irlanda își propune să atragă un milion de noi locuitori până în 2040 printr-o nouă politică de dezvoltare teritorială în afara marilor orașe. În cazul nostru, revenirea în țară a unui milion de oameni ar conduce la o creștere a economiei cu un ritm de cel puțin 6% pe an. Repopularea României și revenirea la 20 de milioane de locuitori poate fi realizată”.

Discursul lui Mircea Geoană de la ASE a durat o jumătate de oră și a fost descris de către autor drept „perspectiva mea economică și pentru o nouă Românie”. 

Versiunea scrisă a discursului, pusă la dispoziția ziarului, are puțin peste 4.000 de cuvinte. Între acestea nu apar termenii „corupție”, „integritate” sau „justiție”.

Discursul complet al lui Mircea Geoană:

Urmărește-ne pe Google News