Festival of Thinking revine în România. Cum transformi eficient ideile în proiecte reale. „Vorbim prea puțin despre infrastructura din spatele succesului”

Eveniment adresat tinerilor

Sub tema „From Ideas to Reality”, festivalul îi aduce împreună pe tineri cu profesioniști, mentori, antreprenori și investitori, cu obiectivul ca ideile aflate la început de drum să poată deveni proiecte concrete. 

Festivalul se adresează în principal tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani, din zona artelor, tehnologiei și businessului, dar și antreprenorilor aflați la început de drum, investitorilor, oamenilor din media și celor interesați de antreprenoriat, inovație și gândire critică.

Fondatorii festivalului, Jon Rusu și Ligia Ciornei, au povestit pentru Libertatea de ce au simțit că este nevoie de o astfel de platformă și ce planuri au.

„A trebuit să bat la multe uși”

În spatele Festival of Thinking se află doi oameni care spun că au cunoscut personal dificultatea de a ajunge la persoanele potrivite atunci când ai o idee sau un proiect pe care vrei să îl dezvolți. 

Ei spun că experiențele din industria cinematografică și din zona evenimentelor internaționale de film i-au făcut să observe că, de multe ori, talentul și ideile nu sunt suficiente pentru ca un proiect să ajungă mai departe.

Jon Rusu, producător, regizor, scenarist și editor, este implicat în dezvoltarea unor proiecte cinematografice independente și este inițiatorul Against the Frame House, o inițiativă dedicată noii generații de cineaști. Ligia Ciornei este producătoare de film, regizoare și scenaristă, cu experiență în dezvoltarea creativă și producție și cu participări la festivaluri și market-uri internaționale de film.

Cei doi susțin că ideea Festival of Thinking a apărut tocmai din întâlnirea acestor experiențe.  Rusu povestește că, în cazul său, nu a existat o singură experiență care să îl fi făcut să creeze festivalul, ci mai multe situații în care accesul la oamenii și resursele de care avea nevoie s-a dovedit dificil. „Nu a fost o singură ușă închisă, ci mai multe”, spune el. 

El susține că una dintre principalele probleme a fost accesul la producători și colaboratori care să îl ajute să își ducă proiectele mai departe. Rusu povestește că, atunci când s-a apucat de scenaristică, în urmă cu aproximativ zece ani, a studiat intens cărți din Statele Unite și Marea Britanie despre această meserie, însă, în ciuda pregătirii, a întâmpinat dificultăți în a găsi oameni din România dispuși să îi ofere o oportunitate. 

„A trebuit să bat la multe uși – uneori chiar să-mi forțez intrarea”, explică el, referindu-se la perioada în care le scria producătorilor și regizorilor care ar fi putut să îl ajute să intre în industria cinematografică. Rusu spune că, într-un anumit moment, a ajuns să primească mai multe răspunsuri din străinătate decât din propria țară.

A doua mare problemă pe care o indică este finanțarea. În opinia sa, tinerii care vor să dezvolte proiecte cinematografice nu au un acces real și suficient de simplu la fonduri și sisteme de finanțare. CNC-ul rămâne, spune el, una dintre cele mai importante variante, însă obținerea punctajului necesar este dificilă fără o casă de producție în spate.

Nici sponsorizările nu sunt ușor de obținut. Potrivit lui Rusu, accesul la contacte este limitat, iar companiile preferă adesea să se asocieze cu persoane care au deja un capital important de imagine. De aici spune că a pornit ideea Festival of Thinking.

„Eu, Ligia și ceilalți parteneri am vrut să construim un program intensiv pentru tineri care vin cu idei de afaceri, filme în dezvoltare sau proiecte din tehnologie și business – cu un singur scop: să-și găsească parteneri, atât pe piața locală, cât și pe cea internațională”, subliniază Rusu.

De ce au ales să combine mai multe domenii 

Pentru fondatorii festivalului, una dintre problemele pe care vor să le rezolve este lipsa comunicării dintre industrii. Ciornei observă că oamenii din film merg, în general, la festivaluri de film, antreprenorii participă la conferințe de business, iar profesioniștii din tehnologie își construiesc propriile comunități. Fiecare dintre aceste domenii are propriul ecosistem, însă legăturile dintre ele sunt mai puțin dezvoltate.

În realitate, susține ea, proiectele contemporane au nevoie de mai multe domenii pentru a putea funcționa. Ea spune că un film are nevoie nu doar de partea creativă, ci și de tehnologie, finanțare, marketing, distribuție și înțelegerea publicului. În același timp, adaugă că, un start-up are nevoie de creativitate și storytelling, iar tehnologia are nevoie de oameni care să pună întrebări despre sens, etică și felul în care produsele ajung să fie folosite de oameni. „Festival of Thinking încearcă să creeze exact această masă comună”, spune Ciornei.

Aceasta susține că nu este vorba doar despre a pune mai mulți speakeri pe aceeași scenă, ci că organizatorii își doresc ca, în timpul festivalului, un producător de film să poată sta de vorbă cu un antreprenor, un cercetător în inteligență artificială cu un regizor, iar un investitor – cu un student. Ea menționează că miza este ca din aceste întâlniri să se nască proiecte și colaborări care nu ar fi existat dacă oamenii ar fi rămas în interiorul propriilor industrii.

„Idei bune avem cu toții”

Organizatorii susțin că tema celei de-a treia ediții, „From Ideas to Reality”, pornește de la o întrebare simplă: de ce unele idei nu ajung niciodată să fie puse în practică? Ciornei consideră că una dintre explicații este lipsa etapei de dezvoltare. Un proiect poate fi analizat din mai multe perspective atunci când este pus în fața unor mentori din domenii diferite, iar întrebările acestora îl pot obliga pe autor să își clarifice ideea și să o transforme într-un proiect concret. „Idei bune avem cu toții. Ce face diferența între o idee bună și un proiect care chiar ajunge să existe sunt însă dezvoltarea, disciplina, oamenii potriviți și accesul la resurse”, explică ea.

Uneori, spune Ciornei, un mentor poate fi persoana care îi arată unui tânăr că ideea sa încă nu funcționează. Alteori, poate fi omul care îi confirmă că proiectul are potențial, dar îi indică exact ce trebuie schimbat.

Aceasta spune că este și logica programului intensiv al festivalului, adică participanții își trimit proiectele în avans, iar organizatorii încearcă să îi potrivească cu mentori relevanți și să creeze echipe interdisciplinare. În timpul festivalului au loc sesiuni practice și masterclass-uri, iar tinerii se întâlnesc cu profesioniști din arte, tehnologie și business pentru a primi feedback și pentru a-și îmbunătăți proiectele. La final, ideile sunt prezentate în cadrul unui pitch în fața investitorilor, antreprenorilor și invitaților din industrie.

Cine poate participa

Pentru programul intensiv, organizatorii caută tineri care au o idee pe care vor să o dezvolte, dar care sunt și dispuși să o modifice. Ciornei adaugă că participantul ideal trebuie să poată explica ideea în cinci minute și să o sintetizeze într-o prezentare de 5-10 pagini. 

Mai important decât un proiect perfect menționează că este însă disponibilitatea de a primi feedback și de a schimba lucrurile care nu funcționează. „Nu căutăm proiecte perfecte. Din contră. Dacă proiectul este deja perfect și toate răspunsurile sunt cunoscute, probabil nu mai are nevoie de noi”, explică ea.

Aceștia spun că pentru conferințele publice condițiile sunt diferite. Acolo este suficientă curiozitatea și dorința de a descoperi perspective din domenii pe care participanții poate nu le-ar întâlni în mod normal în mediul lor profesional.

„Problema mai mare este lipsa curajului”

Rusu spune că una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le observă la tinerii care își prezintă ideile este faptul că nu reușesc să spună concret ce vor. Deși spune că își cunosc foarte bine proiectul și sunt pasionați de ceea ce fac, tocmai apropierea de propria idee îi poate împiedica să o reducă la esență și să explice de ce ar trebui să fie importantă și pentru altcineva.

Dincolo de această dificultate, Rusu consideră că există o problemă și mai importantă: lipsa curajului. „Cred că problema mai mare este lipsa curajului”, spune el.

Este nevoie, în opinia sa, de curajul de a aplica, de a trimite un e-mail, de a cere o întâlnire și de a-ți prezenta ideea unei persoane pe care o admiri. „Este nevoie inclusiv de curajul de a intra într-o încăpere atunci când nu primești răspuns la prima încercare”, subliniază acesta. 

La fel de important spune că este și să accepți că poți greși și să înveți să primești criticile fără să le percepi ca pe un atac asupra proiectului. „Uneori, cel mai valoros lucru pe care îl poți primi pentru un proiect nu este un compliment, ci întrebarea potrivită”, spune Rusu.

Conexiunile care au continuat după festival

Pentru Ciornei, una dintre cele mai importante dovezi că festivalul funcționează este faptul că unele dintre relațiile create acolo au continuat și după încheierea evenimentului. 

Ea vorbește despre prieteniile și colaborările care au rămas după edițiile precedente și despre faptul că speakerii internaționali care au ajuns la București și-au exprimat dorința de a reveni. Pentru organizatori, acest lucru arată că festivalul nu este perceput doar ca o conferință, ci ca o comunitate.

Rusu amintește și câteva exemple concrete. În 2025, Mark Foligno, producătorul executiv al filmului „The King’s Speech”, s-a arătat interesat de proiectul documentar al unui tânăr participant. Cei doi au făcut schimb de contacte, iar potrivit lui Rusu, colaborarea continuă și în prezent.

Un alt exemplu este cel al antreprenorului Cristian Onețiu, care s-a arătat interesat de un proiect de business – o carte despre educație financiară cu ilustrații pentru copii.

Rusu mai povestește și despre câștigătorul ediției de anul trecut, care a folosit banii obținuți ca premiu pentru a-și filma scurtmetrajul „Western”. În film a jucat Samuel Druhora, actor pe care tânărul îl cunoscuse la festival, la prima ediție. Rusu spune că l-a ajutat ulterior cu producția și marketingul proiectului, în luna martie.

Datele prezentate de organizatori arată că, în edițiile anterioare, festivalul a adunat peste 500 de participanți la conferințe, a avut peste 40 de proiecte și a contribuit la dezvoltarea internațională a cinci proiecte.

Cum au fost aleși speakerii festivalului

Ciornei spune că organizatorii nu vor să aducă pe scenă oameni care au perspective identice, ci profesioniști care pot aduce experiențe diferite și care sunt dispuși să transmită ceea ce au învățat.

La edițiile precedente au fost invitați profesioniști din domenii precum robotica și inteligența artificială, producția de film, antreprenoriatul, investițiile și educația. În același timp, organizatorii vor să păstreze și prezența speakerilor tineri, pentru ca studenții să poată vedea oameni mai apropiați de generația lor care construiesc proiecte în prezent.

Pentru Ciornei, dezvoltarea Festival of Thinking nu înseamnă neapărat să aducă din ce în ce mai mulți oameni într-o sală. Ea spune că își dorește ca festivalul să crească mai ales prin relevanță și să păstreze componenta de mentorat și acces direct la profesioniști. 

În viziunea sa, nu ar avea sens ca evenimentul să ajungă la mii de participanți dacă s-ar pierde tocmai posibilitatea ca un tânăr să stea la masă cu un profesionist pe care, în mod normal, nu ar avea șansa să îl întâlnească. În spatele proiectului există, spune ea, o idee mai largă despre felul în care ajung oamenii să aibă succes. 

„Cred că vorbim foarte mult despre succes și prea puțin despre infrastructura din spatele succesului”, explică aceasta. „În spatele unui film care ajunge într-un festival important, al unui start-up care primește finanțare sau al unui tânăr care reușește pe plan internațional există, de cele mai multe ori, mai mult decât o idee bună. Sunt mentori, profesori, parteneri, investitori, colegi și oameni care au deschis o ușă la momentul potrivit”, spune ea. 

Tocmai această rețea spune că încearcă Festival of Thinking să o construiască. „Asta încercăm să construim prin Festival of Thinking: o infrastructură umană în jurul ideilor”, adaugă aceasta. 

Iar mesajul fondatorilor pentru cei aflați la început de drum este că nu trebuie să aibă de la început tot traseul proiectului stabilit. „Important este să aibă curajul să își spună ideea și să găsească oamenii alături de care să înceapă să o construiască”, spun ei. 

Festival of Thinking se pregătește să ajungă la New York

Planurile fondatorilor nu se opresc la București. Rusu a dezvăluit că organizatorii pregătesc și o ediție a festivalului la New York, în luna noiembrie. Intenția lor este ca trei tineri cu proiecte dezvoltate aici să ajungă în Statele Unite și să își prezinte proiectele într-un context internațional.

Evenimentul este gândit în legătură cu perioada în care au loc International Emmy Awards, întrucât Ligia Ciornei este membră a International Academy of Television Arts & Sciences, potrivit informațiilor oferite de Rusu. 

Organizatorii au în calcul și participarea unor speakeri din zona Emmy, Disney și Netflix Global. Ei precizează însă că proiectul nu a fost încă anunțat oficial și că formatul exact al evenimentului nu este stabilit.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro