Surprizele unui studiu internațional. Românii mai predispuși să creadă în conspirațiile despre COVID sunt cei cu studii superioare

“Prestigiul diplomei îi poate face să se simtă mai competenți decât sunt cu adevărat”

Conspirațiile sunt crezute mai mult de cei care gândesc intuitiv sau care nu sunt dispuși să ia în considerare ideile altora, așa aș începe acest articol. Dar să descriu premisele. Studiul la care ne referim merită rezumat.

• Cercetarea despre ce tipuri de oameni sunt mai vulnerabili în fața conspirațiilor s-a desfășurat în 67 de țări, în baza unui chestionar elaborat de o echipă de cercetători condusă de Jay Van Bavel, profesor specializat în psihologie și neuroștiințe la Universitatea din New York.

• Nu toate țările au procesat datele colectate de la cetățenii intervievați, dar cu privire la România putem ajunge la câteva concluzii.

Teoria conspirației este o explicație alternativă

Am auzit cu toții explicațiile oficiale privind pandemia de COVID-19. Am ascultat politicieni, medici, profesori universitari și alți experți care ne-au descris cum a apărut virusul, ce efecte are și ce măsuri trebuie luate pentru limitarea răspândirii infecției. Însă nu toată lumea crede că aceste explicații sunt adevărate. Mai mult, unii dintre noi cred că există adevăruri ascunse, planuri diabolice și intervenții deliberate ale unor actori puternici, dar invizibili.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Însă ce ne frapează la majoritatea teoriilor conspirației este cât de improbabile sau contradictorii sunt poveștile despre reptilieni, împrăștierea de chimicale otrăvitoare de către avioanele de linie sau, mai aproape de zilele noastre, forțele malefice din spatele apariției și efectelor pandemiei actuale. 

Împreună cu colegul meu de la SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative), conferențiar-doctor Cătălin Stoica, suntem implicați într-un proiect de cercetare internațional, care studiază opinii și comportamente legate de pandemia de COVID-19. Am scris și un articol, în care Cătălin Stoica este prim autor.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Conspirațiile despre COVID: de la bombă ecologică la interese financiare

Echipa condusă de profesorul Jay Van Bavel de la New York University a aplicat un chestionar online în 67 de țări, iar echipa noastră a colectat date din România în luna mai 2020, cu sprijinul pro bono al Ipsos Interactive Services România (cărora le mulțumim pentru ajutorul acordat cercetării științifice) de la 500 de respondenți. Le-am solicitat să ne indice în ce măsură sunt de acord cu patru afirmații ce conțineau câte o teorie a conspirației legată de COVID-19:

• este o armă biologică
• este o conspirație pentru a lua drepturile cetățenilor
• este o înșelătorie inventată de grupuri de interese financiare
• a fost creată pentru a ascunde sub preș o criză mondială

Nu există însă un portret-robot al celui care crede în teoriile conspirației, iar știința nu lucrează cu stereotipuri, ci cu tendințe statistice. Există, în schimb, o serie de factori ce fac un om predispus la o gândire conspiraționistă. Simplificând, le putem împărți în mecanisme mentale și contexte sociale. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Oamenii care tind să-și folosească mai mult intuiția sunt cei care mai curând ar crede în teoriile conspirației. Respondenții cu gândire analitică, ce dau răspunsuri corecte după mai multă deliberare, sunt mai puțin susceptibili de credințe conspiraționiste. 

Vârstnicii, mai predispuși să creadă în teorii ale conspirației

Din studiul nostru a reieșit că oamenii în vârstă sunt mai predispuși să creadă în teoriile conspirației. Una dintre explicațiile pe care le propunem este că bătrânii au capacități mai reduse de a folosi rețelele sociale și internetul pentru a-și culege informații credibile. 

Un alt aspect important este orientarea politică. Spre deosebire de alte țări din vestul Europei sau America de Nord, unde mai degrabă în rândul susținătorilor extremei drepte circulă teorii ale conspirației, respondenții din România cu opinii politice mai spre dreapta spectrului politic sunt mai puțin înclinați să le creadă.

Votanții conservatori, tradiționali de stânga în România ex-comunistă, au tendința să fie mai conspiraționiști

Aici intervine o aliniere specifică României (și posibil altor țări postcomuniste), unde ideologia de stânga este mai des asociată cu tradiționalismul, conservatorismul social sau naționalismul, în timp ce dreapta este mai degrabă prooccidentală, liberală din punct de vedere social și favorabilă unui stat puternic. Imaginea unor dușmani externi, a ocultei mondiale și a grupurilor de interese este astfel mai mult aliniată profilului votantului de stânga din România.

Este semnificativ și faptul că pandemia a apărut în timp ce discursul oficial de stat venea de la dreapta: guvernul fiind format de PNL, cu PSD în opoziție.

Când adversarii politici livrează mesajul dominant, tendința este de a fi sceptic și de a căuta înțelesuri ascunse, care dăunează propriilor interese.

Oamenii cu studii superioare pot fi mai predispuși să creadă în conspirații

O descoperire fascinantă este că un nivel mai ridicat de educație prezice mai mult acord cu teoriile conspirației. Contrar așteptărilor, respondenții cu maximum 8 clase sunt mai puțin înclinați să creadă în ele decât absolvenții de liceu sau de facultate. Ca să parafrazez o vorbă din popor: “unde e multă școală, e și multă gândire speculativă”.

Asocierea statistică este surprinzătoare, dar există câteva explicații posibile. Poate fi vorba de o iluzie a competenței pe care o au cei cu educație formală ridicată, însă în alte domenii decât cele care țin de epidemiologie sau politici publice.

Un om poate avea un doctorat în antropologie, filosofie sau teologie, însă asta nu înseamnă că știe cum apare și cum se răspândește un virus.

Prestigiul social asociat diplomei îi poate face însă să se simtă mai competenți decât sunt cu adevărat, în timp ce persoane cu mai puțină educație tind să-și decline competența de înțelegere către cei care, aparent, “se pricep mai bine”.

Așa apar experții de YouTube și WhatsApp care construiesc modele elaborate ale conspirațiilor ce îi înconjoară, ce simulează expertiza în fața unui necunoscător.

Cum ajung laureați ai premiului Nobel să răspândească conspirații

Înșiși experții din anumite domenii pot comite erori fundamentale. Linus Pauling a primit premiul Nobel pentru chimie, dar a susținut terapia cu vitamina C pentru cancer. Știința nu funcționează precum o biserică, nu toată lumea are aceeași părere. Pentru fiecare Copernic, Newton sau Einstein avem nenumărați oameni de știință care au propus teorii profund eronate.

Singurătatea te poate împinge spre conspirații

Un alt rezultat este că oamenii care simt că nu sunt integrați și acceptați de societate tind mai repede să îmbrățișeze teorii ale conspirației. Aceste povești iraționale sunt produsul izolării sociale a oamenilor, nu al expunerii lor la informație.

Ne putem imagina cum acești oameni îndepărtați de familie, rude sau prieteni au puțini parteneri în jurul lor cu care să întrețină relații sociale, cu care să discute despre evenimente sau de la care să se informeze. 

Acest narcisism colectiv poate fi asociat cu o imagine a României ca fiind marginalizată, manipulată sau atacată din exterior de forțe oculte de mare putere. Până la urmă, e vorba de încă o conspirație, pe lângă furtul Ardealului, ascunderea originii dace a limbii latine sau a furtului copiilor pentru organe.

Citiți mai mult pe ISCOADA, o platformă care găzduiește articole scrise de cercetători din antropologie, sociologie și alte domenii de interes pentru societate.

Urmărește-ne pe Google News