(P) Infecțiile spitalicești nu trebuie să mai ucidă: apel pentru implementarea tehnologiilor moderne în România

O tragedie care obligă la schimbare

Infecțiile spitalicești – numite și infecții nosocomiale – continuă să facă victime în România. Tragedia recentă de la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași, unde șase copii au murit după izbucnirea unui focar cu Serratia marcescens, este un avertisment dureros.

Este momentul ca întreaga societate, de la medici și manageri de spitale până la autorități centrale, să înțeleagă că aceste infecții nu sunt „inevitabile”. Ele pot fi prevenite printr-un mix de responsabilitate instituțională, protocoale clare și tehnologii moderne.

1. Ce înseamnă infecțiile nosocomiale pentru România

În Uniunea Europeană, aproximativ 4 milioane de pacienți anual contractează o infecție asociată actului medical. OMS estimează că aproape 37.000 de oameni mor în fiecare an în Europa din această cauză.

În România, raportările oficiale arată o rată mică (sub 1%), dar studiile independente și realitatea din spitale arată cifre de 5–10 ori mai mari. Aceasta nu este doar o problemă medicală, ci și una de încredere publică: fiecare caz de focar, fiecare tragedie devine o știre care zguduie opinia publică și scade încrederea în sistemul sanitar.

2. Prețul enorm al lipsei de prevenție

Infecțiile nosocomiale au un impact uriaș asupra:

– Pacienților și familiilor: pierderi de vieți omenești, suferințe inutile, traume greu de vindecat.- Spitalelor: costuri suplimentare pentru tratamente, perioade mai lungi de internare, blocarea paturilor ATI.- Personalului medical: presiune emoțională și riscul de a fi acuzați de malpraxis.- Statului: cheltuieli suplimentare cu tratamente, despăgubiri, sancțiuni europene.

Un raport al Comisiei Europene estimează că prevenirea eficientă a infecțiilor ar economisi până la 7 miliarde de euro anual la nivel european. În România, unde resursele sunt limitate, investiția în prevenție este mult mai ieftină decât tratarea efectelor.

3. De ce nu sunt suficiente metodele tradiționale

Dezinfectanții chimici și protocoalele clasice sunt importante, dar au limite serioase:

• Nu acoperă uniform toate suprafețele.
• Pot lăsa reziduuri toxice și cresc riscul de alergii.
• Nu asigură trasabilitate – nu există dovada clară „cine, când și ce a dezinfectat”.
• Depind enorm de corectitudinea umană, iar presiunea pe personal este uriașă.

Rezultatul? Bacterii și viruși care scapă, persistă și pot declanșa focare letale.

4. Tehnologia Polti – un model european pentru România

Polti Sani System reprezintă o inovație tehnologică deja validată în spitale din Europa. Este un sistem brevetat de dezinfectare cu abur saturat și supraincalzit până la 180°C, dezvoltat în colaborare cu Universitatea din Pavia.

Ce aduce în plus față de metodele clasice:

• Dezinfectare fără contact – suprafețele nu sunt atinse, reducând riscul contaminării încrucișate.
• Acoperire totală – aburul sub formă de nor fin pătrunde chiar și în zone greu accesibile.
• Eficiență certificată – elimină 99,999% din bacterii, viruși, fungi și spori.
• Trasabilitate și control – fiecare operațiune este înregistrată electronic și tipărită prin imprimantă, cu identificarea operatorului prin card RFID.
• Autonomie nelimitată – poate funcționa continuu, fiind ideal pentru secții ATI și blocuri operatorii.
• Sustenabilitate – fără reziduuri chimice, ecologic și sigur pentru personal și pacienți.

5. Cum ar putea fi implementat în România

Un plan realist presupune:

1. Program-pilot în câteva spitale strategice (ATI, neonatologie, chirurgie).
2. Training pentru personal – folosirea corectă, protocoale clare, audit regulat.
3. Integrarea în procedurile DSP și MS – trasabilitate obligatorie pentru igienizare.
4. Monitorizare și raportare – rezultate microbiologice înainte și după utilizare.
5. Extindere națională pe baza rezultatelor pilotului.

6. De ce este și o problemă de responsabilitate publică

Nu putem lăsa prevenția doar în sarcina personalului medical. Este nevoie de decizii ferme din partea autorităților:

• Alocarea de bugete pentru dotări.
• Impunerea trasabilității și auditului pentru igienizare.
• Crearea unui cadru legal care să facă imposibilă ascunderea sau raportarea întârziată a focarelor.

Infecțiile nosocomiale nu mai pot fi tratate ca „accidente inevitabile”. Ele sunt un test al responsabilității instituționale.

7. Beneficii concrete pentru spitale și pacienți

Adoptarea Polti Sani System ar aduce:

• Reducerea dramatică a infecțiilor nosocomiale.
• Costuri mai mici pe termen lung.
• Mai multă siguranță pentru pacienți și personal.
• Creșterea prestigiului spitalelor românești.
• Crearea unui sistem transparent, verificabil și responsabil.

Concluzie – România are nevoie de acțiune acum

Cazul tragic de la Iași este un strigăt de ajutor din partea întregului sistem sanitar.

Infecțiile spitalicești nu trebuie să mai ucidă. Avem la dispoziție tehnologii moderne, testate și brevetate, precum Polti Sani System, care pot transforma radical modul în care igienizăm spitalele.

Este nevoie de voință politică, responsabilitate managerială și curaj instituțional pentru a implementa aceste soluții.

Pentru fiecare zi în care întârziem, riscul de noi tragedii rămâne real. Iar viața fiecărui copil, fiecărui pacient, valorează infinit mai mult decât costul oricărei investiții.

Foto: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE