Pe măsură ce știrile despre apariția unui nou coronavirus au explodat la începutul lui 2020, experții au început să se teamă că infectările se vor extinde rapid în regiune, în Asia de Sud-Est și că vor copleși sistemele sanitare din țările vecine.
Thailanda era una dintre principalele destinații pentru turiștii chinezi, iar primele cazuri din afara Chinei au fost raportate chiar în această țară, pe 13 ianuarie 2020.
Primul deces cunoscut al unei persoane din afara Chinei a avut loc în Filipine. Iar un turist chinez care vizitase Indonezia, din Wuhan, a fost testat pozitiv la întoarcerea acasă, ceea ce înseamnă că a luat virusul în vacanță cu el.
Și totuși, nu vecinătatea Chinei a fost cea mai lovită. Italia și apoi Iran au devenit rapid epicentrele epidemiei de COVID. Apoi SUA și restul Europei, Brazilia și alte state din America de Sud.
Pe parcursul lui 2020 și în prima parte a lui 2021, Asia de Sud-Est a rămas puțin atinsă de epidemie.
La mijlocul lunii iunie, regiunea cu 668 de milioane de locuitori confirmase în jur de 77.000 de decese. Prin comparație, Marea Britanie, care are de zece ori mai puțini locuitori, adunase 128.000 de decese.
Părea aproape clar că regiunea scăpase de ce e mai rău. Doar că acest lucru nu mai este valabil.
O creștere masivă a infectărilor și deceselor
Deja la finalul lui august, regiunea confirmase 217.000 de decese, de 2,6 ori mai multe decât în urmă cu trei luni.
Bilanțul real este probabil mai mare, undeva între 520.000 și 1,6 milioane de decese, potrivit unor estimări realizate de revista The Economist.
Ce s-a întâmplat în acest timp?
Pe scurt, scrie The Economist, ce s-a întâmplat este că în regiune a sosit varianta Delta.
Când a ajuns în regiune, anul acesta, tulpina mai contagioasă a virusului a întâlnit o populație care nu prea avea imunitate, care devenise mai puțin precaută, după un an în care coronavirusul mai că dispăruse, și care era apărată de măsuri de sănătate publică croite pentru varianta mai slabă a COVID.
Valul COVID din Cambodgia, care fusese liberă de coronavirus până în aprilie, a fost declanșat de doar doi oameni.
Vietnam aproape că nu mai înregistrase niciun caz în cea mai mare parte a ultimului an și doar un număr foarte redus până în aprilie, s-a trezit și el că se confruntă cu o explozie pandemică. Numărul zilnic de noi infectări a crescut până la 13.000-15.000, la începutul lui septembrie.
Din zero decese zilnice, Vietnamul a început să înregistreze zile cu câteva sute de morți provocate de COVID.
Tram, o doctoriță de la unul dintre centrele de carantină din Ho Chi Minh, crede că contagiozitatea mai mare a variantei Delta a luat prin surprindere autoritățile vietnameze.
Deși Vietnamul era pregătit pentru un val pandemic, spune ea, oficialii s-au bazat pe anchetele epidemiologice, care nu prea mai au un mare folos, odată ce numărul de cazuri explodează.
Pur și simplu, Delta s-a mișcat prea repede pentru ca autoritățile să o poată controla.
Un alt motiv pentru creșterea enormă a numărului de infectări și decese în Asia de Sud-Est ar putea fi o schimbare de strategie a autorităților în gestionarea pandemiei, spune David Heymann, de la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra.
Pe măsură ce guvernele au realizat că virusul va deveni endemic și că este prezent peste tot în jurul granițelor lor, ele au căutat metode pentru a permite societății să trăiască cu el.
Asta înseamnă totodată că un număr de infectări și decese este prețul plătit pentru a permite deschiderea țării. Thailanda, spre exemplu, a relaxat multe dintre restricțiile naționale. Alte țări urmează exemplul.
În același timp, guvernele și-au schimbat principala preocupare, de la eliminarea COVID la vaccinare. Aceasta a început cu greutate, dar a început să prindă viteză.
Pe 1 iunie, doar Singapore și Cambodgia vaccinaseră mai mult de 10% din populația de peste 11 ani, cu cel puțin o doză. Acum, toate țările din regiune, mai puțin Myanmar, au trecut de pragul de 20%.
Cambodgia, Singapore și Malaysia au trecut chiar de pragul de 60%.
Statisticile din 2020, în mare parte corecte
Acum au apărut semne de întrebare. Nu cumva virusul lovise regiunea mai rău decât estimaseră statisticile oficiale chiar și înainte de apariția variantei Delta?
Bilanțul oficial din India la începutul lui noiembrie arăta 124.000 de decese, dar estimările The Economist sugerează că numărul real era mai degrabă spre 800.000. Prin urmare, ar fi fost posibil ca Asia de Sud-Est, unde unele țări se confruntă cu sărăcia, să nu fi oferit statistici corecte ale pandemiei.
Dar tot The Economist crede că nu este cazul. Cu excepția Indoneziei, numărul deceselor din regiune a fost într-adevăr mic, până acum.
Heymann, care a condus răspunsul OMS la SARS, în 2003, spune că regiunea a beneficiat de pe urmele unei politici eficiente, tocmai datorită experienței dobândite în timpul acestei epidemii precedente.
Alți factori au ajutat, spre exemplu, numărul mic de cazuri importate, în urma închiderii rapide a granițelor, dar și faptul că mulți oameni din zonă erau obișnuiți cu purtarea măștilor de protecție.
Regiunea are și o proporție mai mică de vârstnici, în comparație cu țările mai bogate din Vest. Iar prevalența unor afecțiuni precum obezitatea, o comorbiditate în cazul COVID, este mai mică.
Toate acestea au făcut ca regiunea să fie prezentată, de altfel, în numeroase articole drept povestea de succes a pandemiei.
Politicile de succes au eșuat sau au fost abandonate
Acum, toate politicile pregătite pentru combaterea pandemiei au eșuat sau au fost abandonate.
În Ho Chi Minh City, spune doctorița Tram, sistemul sanitar este copleșit. În momentul în care o nouă facilitate de carantină este deschisă, locurile se ocupă imediat. Doctorița trece prin situația prin care Italia trecea în primăvara lui 2020. De trei luni nu a mai ajuns acasă, de teamă că își va infecta familia.
Modelul The Economist spune că între 37.000 și 58.000 de vietnamezi au murit de COVID în ultimele trei luni. Statistica oficială spune că doar 13.000.
După ce virusul a trecut parțial prin populație, numărul infectărilor a început să scadă rapid în Malaysia, Thailanda sau Indonezia. Încă crește în Filipine și este stabil în Vietnam.
Dar noi valuri sunt inevitabile, dacă ritmul campaniei de vaccinare nu va crește. Iar efectele economice vor fi și ele prelungite.
Chiar și înainte de ultimul val, firmele și angajații din regiune au suferit în urma restricțiilor. Cei dependenți de turism, care contribuie cu 12% la PIB-ul regiunii, au fost în mod special loviți.
Un raport ONU publicat la sfârșitul lunii iunie estima că PIB-ul regiunii s-ar putea micșora cu 8,4% doar din cauza crizei din turism.
În Indonezia, trei din patru gospodării și-au văzut veniturile reduse, în comparație cu ianuarie 2020, potrivit unui raport UNICEF din luna mai. Mai bine de 12% dintre familiile cu copii au declarat că fac eforturi mari pentru a le asigura acestora hrană.
Iar în Malaysia, proporția gospodăriilor care trăiau în sărăcie a sărit de la 5,6% la 8,4% în 2020. Și această statistică este valabilă pentru perioada de dinainte de ultimul val, cel mai mortal.