Alegeri prezidențiale în Austria: Partidul de extremă-dreapta conduce detaşat în primul tur

Partidul de extremă dreapta conduce detașat în primul tur al alegerilor prezidențiale din Austria. Candidatul Norbert Hofer, care a candidat pe o platformă anti-imigrație și anti-Europa, a obținut 36,4% din voturile exprimate. El se va confrunta în turul al doilea cu independentul susținut de Verzi, Alexander Van der Bellen. Pentru prima oară în istoria postbelică a Austriei, reprezentanții celor două mari partide, social-democrat și conservator, reunite din 2008 într-o mare coaliție de guvernare, au fost eliminate.

„Este un rezultat istoric, ce reflectă calitățile lui Norbert Hofer, dar și o profundă insatisfacție față de guvernare”, a comentat liderul partidului de extremă dreapta, Partidul Libertății (FPOe), Heinz-Christian Strache, la televiziunea publică ORF.

Scorul de 36,4% înregistrat de Norbert Hofer este cel mai bun rezultat obținut de Partidul Libertății (FPOe) într-un scrutin la nivel național.

Norbert Hofer, 45 de ani, vicepreședinte al parlamentului, se prezintă drept exponentul aripii liberale a FPOe, departe de derapajele care au marcat în 2010 campania colegei sale de partid, Barbara Rosenkranz. Hofer, cel mai tânăr dintre candidați, inginer aeronautic cunoscut pentru curtoazia sa și rămas cu un handicap în urma unui accident de parapantă, a avut mare priză mai ales la electoratul tânăr, explică analiștii.

Un ecologist, Alexander Van der Bellen, pătrunde pentru prima oară în turul secund, cu 20,4% din sufragii, urmat de independenta Irmgard Griss (18,5%) și de reprezentanții celor două partide din coaliția de guvernare, social-democratul Rudolf Hundstorfer (SPOe) și conservatorul Andreas Khol (OeVP), cu câte 11,2% din voturi.

Alexander Van der Bellen, fost profesor universitar de orientare centristă, va purta speranțele taberelor stângii și dreptei moderate în turul secund, prevăzut pentru 22 mai. El a candidat ca independent, susținut de Verzi, partid pe care l-a condus o perioadă îndelungată.

Chiar dacă funcția de șef al statului este mai degrabă onorifică, acest eșec constituie o grea lovitură pentru cancelarul social-democrat Werner Faymann și vicecancelarul conservator Reinhold Mitterlehner, ale căror formațiuni au avut mereu după Al Doilea Război Mondial controlul președinției, fie printr-o personalitate provenită din rândurile lor, fie printr-un independent pe care îl susțineau, relatează Agerpres.

Cancelarul Faymann s-a declarat „întristat” de rezultat, iar vicecancelarul Mitterlehner a estimat că partidele la putere plătesc prețul pentru „o ambianță general ostilă establishment-ului”.

Redus de obicei la un rol protocolar și moral, președintele Austriei, ales pentru un mandat de șase ani ce poate fi înnoit o singură dată, dispune în realitate de puteri formale extinse: este șeful armatei, numește cancelarul și poate, în anumite circumstanțe, să dizolve parlamentul.

În timpul campaniei, Hofer a amenințat în mod deschis că, dacă va fi ales, va recurge la această posibilitate în situația în care majoritatea guvernamentală nu îi va urma recomandările mai ales în ce privește problema migranților.

Foto: EPA

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE