Compania de apă din Iași plănuiește încă două apeducte pe sub râul Prut, chiar dacă primul pe care l-a construit - cel de la Măcărești - e folosit la doar o zecime din capacitate, relatează Radio Europa Liberă Moldova.
Cuprins:
Republica Moldova se află de o lună în stare de alertă hidrologică, în condițiile în care aproximativ 80% din populație este asigurată cu apă potabilă din râul Nistru, al cărui nivel a scăzut drastic.
Încă din 2021, Chișinăul și Bucureștiul au pus pe hârtie o listă de apeducte care să treacă pe sub râul Prut și să alimenteze cu apă patru raioane de la graniță cu 250.000 de locuitori. La cinci ani de la acord, doar un apeduct este funcțional, cel de la Măcărești, și acesta la o zecime din capacitatea sa reală, asigurând cu apă „românească” doar vreo zece mii de oameni din stânga Prutului.
În 2025, apeductul de la Măcărești a furnizat în Republica Moldova doar 100 de mii de metri cubi de apă, sau cam jumătate din cât consumă Chișinăul într-o singură zi. Ori prin apeductul de la Măcărești pot curge într-un an în jur de un milion de metri cubi de apă.
Contactat de Europa Liberă, directorul firmei românești Apavital, Mihail Doruș, precizează că extinderea serviciilor companiei de la Iași „depinde în mare măsură de proiectele realizate de Guvernul Republicii Moldova și de autoritățile publice locale”.
De exemplu, „un an și ceva am dat apă numai localităților Măcărești și Frăsinești”, explică Ioan Stoian, directorul executiv al Apavital M, subsidiară din Republica Moldova a companiei de la Iași. Ioan Stoian amintește practic de infrastructura lipsă din Republica Moldova.
Apavital ar putea livra apă și în raioanele Nisporeni sau Călărași, însă pentru asta e nevoie de conducte prin care să curgă. Abia în vara acestui an, autoritățile de la Chișinău au atribuit un proiect de prelungire cu 40 de kilometri a apeductului regional Prut-Măcărești. Odată realizat, acesta ar putea asigura apa pentru nouă localități din raionul Nisporeni.
„Pentru ca apa să ajungă la populație sunt necesare și magistrale, rețele de distribuție, rezervoare, stații de pompare și celelalte elemente ale infrastructurii locale”, subliniază șeful Apavital de la Iași, Mihail Doruș.
Zilele trecute, Guvernul Rep. Moldova a admis într-un document oficial problema infrastructurii din acest domeniu vital pentru populație. Pe 12 august, Executivul de la Chișinău a aprobat Programul național de dezvoltare a sectorului de alimentare cu apă și de sanitație pentru 2026-2030 – un document care prevede alocări de 598 de milioane de lei și care își propune acces la surse sigure de apă pentru cel puțin 95% din populație și la canalizare pentru cel puțin 65%.
În prezent, doar două treimi din locuințele din Republicii Moldova sunt conectate la sistemul de apă și doar o treime la canalizare.
Chiar dacă apeductul de la Măcărești este folosit la o zecime din capacitate, autoritățile nu renunță la ideea realizării celorlalte două conducte prinse în acordul interguvernamental de acum câțiva ani, notează Radio Europa Liberă Moldova.
Cel mai avansat proiect este subtraversarea Sculeni (R. Moldova) - Sculeni (România). În România, Apavital a obținut toate avizele, în timp ce în Republica Moldova se lucrează la asigurarea terenului pentru cămine, rezervor și stație de pompare. Al treilea apeduct aprobat este Ungheni (România) - Ungheni (Rep. Moldova), care se află în faza studiului de fezabilitate în stânga Prutului.
Spre deosebire de celelalte proiecte, cel de la Ungheni prevede trei conducte: una pentru apă potabilă către Republica Moldova, una pentru preluarea apelor uzate din orașul Ungheni și transportul lor la stația de epurare de la Dancu, lângă Iași, și una pentru returnarea apei rezultate din epurare, care va putea fi folosită în special la irigații, explică Radio Europa Liberă Moldova.
În plus, pe lângă apeductele de la Sculeni și Ungheni, autoritățile române și moldovene mai iau în calcul altele două, și anume Tabăra-Viilor și Podu Hagiului-Cotul Morii (raionul Hâncești).