:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/02/hepta3991761-e1549992931147.jpg)
de Florinela Iosip
Ecaterina Andronescu este de numai 6 luni la cârma Ministerului Educației, în cel de-al patrulea mandat, dar a reușit să iasă în spațiul public cu multe propuneri care au fost imediat criticate de principalii actori din sistem: elevi, părinți, profesori și sindicate. Decizii luate subit, peste care a revenit la fel de rapid. Asta, în condițiile în care specialiștii din Educație spun de mulți ani că avem nevoie de predictibilitate în sistem.
“Ecaterina Andronescu este o prezență publică haotică. Dumneai ratează esența problemei: scoaterea învățământului dintr-o paradigmă retrograd-ceaușistă“
Marian Staș, specialist în Educație
Victor Ponta, fost premier și fost președinte PSD, acum liderul Partidului PRO România, spunea pe 8 mai, la emisiunea Libertatea “EU contez, EU votez”, că, în 2012, când el era premier, a rugat-o pe Ecaterina Andronescu să lase la conducerea Ministerului Educației oameni mai tineri, care să vină cu o gândire de secol XXI, pentru că educația viitorului nu se poate face cu reguli valabile în anii 90.
Nu putem face schimbare cu același ministru care era și în anii 90, pentru că, cu tot respectul, viitorul înseamnă altceva
fostul premier Victor Ponta
Victor Ponta a adăugat că educația de acum din România se face după “niște principii, reguli și sisteme care erau valabile acum 15-20 de ani, dar care nu au nici o legătură cu ce va fi peste 10 ani”, de aceea i-a cerut Ecaterinei Andronescu să îi lase pe tineri la conducerea Educației.
Ecaterina Andronescu crede însă că poate să aducă ceva nou în sistemul de învățământ, după cum a mărturisit chiar aceasta într-un interviu pentru Adevărul, în ianuarie 2019: “În general, cam ştiu ce nevoi are sistemul de învăţământ şi cred că am puterea şi determinarea de la Dumnezeu pentru a aduce ceva în plus în învăţământ şi de a creşte calitatea”.
A vrut schimbări la bacalaureat, la Evaluarea Națională, dar și la ora de începere a cursurilor
A primit pe mâini, din noiembrie 2018, Educația din România, timp în care a venit cu multe propuneri pentru Evaluarea Națională, bacalaureat, desființarea unor clase de liceu, schimbarea evaluării lucrărilor elevilor olimpici, chiar și începerea cursurilor la o altă oră, ca să descongestioneze traficul.
Am adunat 10 dintre cele mai importante propuneri și decizii ale ministrului la al patrulea mandat la Educație:
1. Decizie schimbată la scurt timp după ce a anunțat-o
Cea mai recentă hotărâre care a produs provocat haos printre elevii claselor a VIII-a și părinții acestora și a scandalizat sindicatele din învățământ a fost luată de ministrul Andronescu luni și se referă la schimbarea calendarului pentru admiterea la liceu. Ministrul a emis o hotărâre, luni seara, prin care examenele vocaționale și de limbă străină urmau să fie amânate pentru o lună. Părinții, sindicaliștii și elevii și-au manifestat revolta în presă și pe rețele de socializare, motiv pentru care șefa de la Educație a revenit asupra deciziei. Astfel, examenele se vor desfășura în intervalul 15-17 mai 2019, cel stabilit inițial.
2. Reducerea locului la liceu
O altă măsură luată fără nici o consultare publică sau studiu de impact a fost reducerea cu 30.000 a numărului de locuri la liceu. Asta înseamnă desființarea a 1.200 de clase de liceu a câte 25 de elevi.
3. Golirea de conținut a orelor de sport
Înlocuirea orelor de Educație Fizică și Sport de la clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a cu “ore de Joc și Mișcare”, care urmau să fie ținute de învățător, nu de profesorul de sport. Aceasta a fost o altă măsură în privința căreia s-a răzgândit în mai puțin de 24 de ore, în urma criticilor părinților și profesorilor. Motivul inițiativei ar fi fost pur economic: este mai ieftin să folosești doar învățătorul decât să plătești încă un cadru didactic pentru activitățile sportive.
4. Limitarea opțiunilor liceenilor pentru facultate
Prin Documentul de viziune pentru noua lege a Educației, intitulat “Educația ne unește”, Andronescu a propus patru tipuri de bacalaureat: Bac T (pentru absolvenţii de studii liceale tehnologice), Bac A1 (pentru absolvenţii de studii liceale de ştiinţe), Bac A2 (pentru absolvenţii de studii liceale socio-umaniste) şi Bac V (pentru absolvenţii de studii liceale vocaţionale). Problema aici este că, potrivit viziunii ministrului, diploma obținută la unul dintre aceste examene “va permite absolventului înscrierea în învățământul superior în aria de studii promovată”. Asta înseamnă că liceenii ar putea fi limitați în privința opțiunilor pentru facultate.
5. Fondarea categoriei „elevilor care nu fac față”
Același document propune un an suplimentar pentru elevii “care nu fac față”, ca să recupereze “acumulările absolut obligatorii până la acest nivel.” Și această măsură a fost criticată, pentru că este greu de aplicat, dar și pentru că ar putea provoca stigmatizarea copiilor (însemnând, de fapt, un an de repetenție).
6. Segregarea copiilor cu nevoi speciale
Una dintre declarațiile care au produs cele mai multe reacții a fost despre segregarea copiilor cu cerințe educaționale speciale. “Mă gândeam dacă nu am putea să îi împărţim mai mulţi într-un loc şi să punem profesori de sprijin acolo”, afirma ministrul cu trei luni în urmă. Ulterior, a revenit asupra declarației și a spus că, de fapt, propunerea era ca aceşti elevi să fie susţinuţi suplimentar cu profesori de sprijin și că, numărul acestora fiind mic, să-i strângă pe copii mai mulți într-o clasă.
7. Confictul de interese al școlilor în privința ”olimpicilor”
O altă schimbare venită peste noapte a fost evaluarea lucrărilor elevilor olimpici. Mai exact, a fost modificat regulamentul de organizare a olimpiadelor județene astfel încât, pe lângă numărul fix de “câștigători” pe fiecare clasă care se calificau la olimpiada națională, s-a introdus un număr de 43 de locuri pe care intră copiii rămași cu cele mai mari note. “Acest lucru a generat un conflict de interese având în vedere motivația fiecărui județ de a califica cât mai mulți elevi la faza finală a olimpiadei școlare”, spuneau părinții într-o petiție lansată online în care vorbesc despre lucrări cu note umflate.
8. Bulversarea programului școlilor
Ministrul Educației a venit inclusiv cu propuneri pentru decongestionarea traficului din Capitală. Mai exact, a propus ca orele de curs să nu înceapă în toate unităţile de învăţământ la 08.00.
9. Un sistem de evaluare a costurilor care lasa elevii fără resurse
Costul standard per elev este de fapt costul standard per profesor și în 2019. Ce înseamnă asta? Aproximativ 90% din finanțarea de bază pentru un elev/an (5.384 de lei) merge doar pentru plata cadrelor didactice. Reprezentanții elevilor au criticat măsura adoptată de minister, afirmând că școlarii sunt principalii beneficiari ai sistemului. Din acest motiv ar trebui să primească mai mulți bani pentru materiale didactice și alte resurse educaționale, au adăugat aceștia.
10. Măsura care a născut #Foaia Goală
Andronescu a susținut itemii obiectivi (teste de tip grilă) în cadrul simulărilor pentru examenele naționale, cât și pentru introducerea acestora în examenele de anul viitor. Asta, deși reprezentanții elevilor și mai mulți profesori au afirmat că astfel de itemi nu măsoară competențele unui elev. De aici a început și campania elevilor intitulată “#Foaia Goală“.
Al patrulea mandat
Ecaterina Andronescu a fost ministru al educației în perioada 2000-2003. Pe 22 decembrie 2008 a revenit în funcția de ministru al educației, cercetării și inovării, în Guvernul Boc. A demisionat din funcție pe 1 octombrie 2009, odată cu miniștrii social-democrați, în semn de solidaritate cu Dan Nica, care fusese demis de Emil Boc din funcția de ministru al internelor.
Pe 2 iulie 2012, Andronescu a devenit din nou ministru al educației și cercetării, poziție pe care a deținut-o până pe 21 decembrie 2012, în Guvernul Ponta 1. Din 16 noiembrie 2018, Ecaterina Andronescu este, pentru a patra oară, din nou la conducerea Ministerului Educației.
Citește și:
Urmărește-ne pe 
