Anna Donáth, parlamentar european din Ungaria: „Dacă l-aș întâlni personal pe Viktor Orban l-aș întreba: «Te poți privi în oglindă?»”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europarlamentara maghiară Anna Donáth, membră a unui partid de opoziție de la Budapesta, a explicat într-un interviu pentru Libertatea cum vede situația din țara ei și a subliniat că ar trebui ca lumea să facă o distincție clară între țara sa și guvernul lui Orban.
Cuprins:
Anna Donáth are 34 de ani și este parlamentar european din 2019. Este vicepreședintă a partidului de opoziție Momentum Movement, parte a grupului Renew Europe. Este a treia generație de politicieni din familia sa: bunicul său a făcut parte din Partidul Muncitorilor Socialiști din Ungaria în timpul Revoluției din 1956 împotriva ocupației sovietice, soldată cu mii de morți, iar tatăl ei a fost membru în parlament din partea Partidului Socialist.
Anna a intrat în politică în 2016, după ce a condus un ONG care se ocupa cu integrarea copiilor imigranți. În același an, Viktor Orban a organizat un referendum prin care i-a întrebat pe unguri dacă sunt de acord cu cotele obligatorii de migranți impuse de Uniunea Europeană, care a fost invalidat prin neprezentare la vot. Cu un an mai devreme, premierul ungar spunea că va construi un zid pe modelul american care să țină refugiații departe.
Toate acestea au determinat-o pe Anna Donáth să intre în politică. Tânăra a fost și arestată în 2018, când a participat la un protest împotriva așa-numitei „legi a sclaviei” prin care aproape că se dubla numărul legal de ore suplimentare pe care un muncitor avea voie să le muncească. A fost eliberată a doua zi.
Cu ocazia Gay Pride din Budapesta, de la careLibertatea a relatat pe larg, europarlamentara s-a poziționat ferm pentru drepturi egale oferite minorităților de orice fel, inclusiv cele sexuale, și și-a manifestat îngrijorarea în ceea ce privește libertatea presei din țara guvernată de Viktor Orban. Cel mai recent scandal din este legat de softul de spionaj - Pegasus - prin care partidul de la guvernare, Fidesz, îi spiona pe jurnaliștii de investigație.
„Ungaria nu înseamnă Viktor Orbán”
Libertatea: Ultimul scandal cu ecouri internaționale este Pegasus, prin care jurnaliști de investigație ar fi fost spionați prin acest software. Cât de îngrijorată sunteți cu privire la libertatea presei ungare?
Anna Donáth: Sunt foarte îngrijorată, dar nu a început cu scandalul Pegasus. Acest scandal arată însă că nu există niciun secret pentru ei. Dacă serviciile secrete naționale folosesc software de spionaj împotriva celor care au singura vină că sunt critici la adresa guvernului sau urmăresc faptele de corupție, atunci cum mai putem să vorbim de democrație? Folosesc aceste metode într-un mod în care devine imposibil să lupți, au bani și informații. Chiar și informațiile despre care nu știu dacă ar putea fi relevante pentru ei, despre viața privată a cuiva.
Răul a fost deja făcut în ceea ce privește libertatea presei. E ceva în care Uniunea Europeană ar fi putut acționa mai rapid, au fost atâtea plângeri nu doar la adresa cauzei presei, dar și cu privire la Consiliul Media care se prezintă ca o instituție independentă, dar în realitate este o organizație-marionetă a Fidesz, fiindcă Fidesz nominalizează membrii săi.
Care este competența națională și care cea europeană? Este clar treaba Comisiei Europene să protejeze legea europeană. Dar dacă folosesc aceste portițe sau zone gri cu privire la cine are responsabilitatea, iată cât rău provoacă. Eu cred că e o responsabilitate colectivă.
- Cum vă simțiți ca cetățean ungar când vedeți că țara dumneavoastră e în centrul anteției internaționale mai degrabă negative?
- Pot să spun că m-am obișnuit cu asta fiindcă nu e ceva ce a început ieri, din păcate. Dar e ceea ce mi-am propus când am devenit parlamentară europeană în 2018, să spun în fiecare discuție, masă rotundă, ședință, dezbatere sau comitete, că Ungaria nu înseamnă Viktor Orbán. Recent au fost menționate procedurile la nivel european împotriva Ungariei și Poloniei și retragerea fondurilor din Ungaria. Dar de fapt ar trebui să spunem „guvernul maghiar” în locul Ungariei.
Asta ar ajuta pentru că mulți europeni care n-au fost în Ungaria, ce vor spune? Când aud întruna „Ungaria, Ungaria, Ungaria” cu o conotație negativă, ce vor gândi? În loc să se spună „guvernul ungar”. De multe ori când oamenii aud că sunt din Ungaria, primesc un feedback pozitiv: „A, deci luptați împotriva acelui guvern oribil!” Și ne susțin și ne spun că Ungaria e o țară prietenoasă, le plac oamenii și mâncarea și vin la Festivalul de la Sziget. Trebuie să facem o diferență clară între păcatele guvernului și locuitorii țării.
- Ce credeți despre această nouă decizie a lui Viktor Orban de a face un referendum „pentru protecția copilului”? Îl interpretați ca pe un pas în spate având în vedere presiunea UE?
- Nu, e un pas înainte. Zece pași înainte. Acest guvern nu a lăsat niciodată vreo întrebare a unui referendum să treacă. Pentru ei este o unealtă. Nu e vorba despre referendum în sine, ci de campania electorală de dinaintea alegerilor. Este o unealtă să distragă atenția de pe scandalul Pegasus către altceva. Așa cum s-a întâmplat și cu această lege homofobă. În aceeași zi, același parlament a adoptat legi chiar mai importante cu privire la universitatea comunistă chineză, cu privire la concesiunile pe 25 de ani pentru autostrăzi, chestiuni de corupție despre care nimeni nu a mai vorbit fiindcă toți discutau despre asta.
- Problematica LGBT este o temă recurentă și în România în context electoral. De ce credeți că populația este atât de sensibilă la acest subiect?
- Cred că e o chestiune culturală. Ne-am deschis granițele, România și Ungaria sunt parte din UE, aparținem Vestului, așa cum ne-am dorit mereu, dar nu înseamnă că s-a schimbat și mentalitatea. Fiindcă asta începe cu educarea generațiilor tinere.
Datorită globalizării, internetului, liberei circulații, generațiile tinere gândesc altfel. Sunt sigură că se întâmplă la fel și în România, tinerii sunt mai deschiși. Dar generațiile mai în vârstă au nevoie de mai mult timp. Se va întâmpla și asta, dar până nu vom avea lideri politici care să împingă aceste mentalități învechite de pe agenda politică, de ce acele generații să vrea să se deschidă către ceva ce nu cunosc? Le e teamă de necunoscut, e în natura umană.
Despre fotbal, politică și sex toți au o opinie. Și dacă amesteci aceste trei ingrediente, ceea ce s-a și întâmplat la campionatul european, atunci totul explodează.
E interesant de ce oamenii sunt atât de sensibili în ceea ce privește sexualitatea. Pe de o parte, zic „nu-mi pasă, dar faceți ce faceți în casele voastre” și pe de altă parte, îți spun cum să te comporți între cei patru pereți. Nu vrei să știi despre viața mea sexuală, dar te face fericit să-mi spui ce am voie și ce n-am voie să fac?
„Viktor Orban a avut ultima dezbatere publică deschisă în 2006”
- Ați încercat să aveți o dezbatere cu Viktor Orban sau partidul său despre aceste chestiuni? Este un om al dezbaterilor?
- Viktor Orban a avut ultima dezbatere publică deschisă în 2006, și a pierdut fără drept de apel. Dar la începutul regimului Fidesz, în 2010, au existat anumite dezbateri cu membrii Fidesz și membri ai guvernului. De când am intrat în Momentum Movement, adică din 2017, nu a existat niciun eveniment de acest gen, deși la toate mesele rotunde sunt invitați și membrii Fidesz, nu vin niciodată.
Când este o dezbatere în Parlamentul ungar, nici măcar nu participă, opoziția discută cu opoziția. Fiindcă ei pot vota fără să aibă nevoie de opinia nimănui. Au două treimi, nu au nevoie de consultări.
- Ce i-ați spune dacă l-ați întâlni?
- Nu știu, m-am gândit mult la ce i-aș spune, dacă l-aș întâlni personal. Singurul mod în care pot concentra ce vreau să-i zic este: „Nu ți-e rușine? Poți să te privești în oglindă? A meritat menținerea puterii creând atâta ură și suferință?” Nu contează ce ar spune, pentru că nu mai sunt atât de naivă. Cu siguranță mi-ar zâmbi cinic, la fel ca toți ceilalți miniștri și secretari de stat pe care i-am întâlnit.
„Creează o atmosferă de teamă și cenzură”
- Am fost într-o librărie în Budapesta, una dintre puținele care mai vând acea carte pentru copii despre gen, interzisă de pe piață. A existat o discuție similară și în România când s-a încercat interzicerea studiilor de gen în școală. Cum credeți că ar trebui un părinte să abordeze problema identității de gen cu copiii lor?
- Există multe programe educaționale create pe diferite grupe de vârstă, despre cum să vorbești de chestiuni complexe, genul, LGBT sau sexualitate în sine. Chiar și un copil de trei ani îți poate pune aceste întrebări, dar nu înseamnă neapărat că un copil de trei ani este deschis către răspunsurile mature. Dar sunt modalități să ajungi la ei în funcție de vârstă.
Singurul meu mesaj este: nu-i lăsați pe politicieni să aleagă vârsta și ce mesaj să-i dați copilului, mergeți către profesioniști, care știu cu adevărat răspunsurile.
- Simțiți că viața comunității LGBT din Ungaria a fost afectată de când au trecut aceste legi care le limitează drepturile?
- Este dovedit faptul că, de când au lansat în media că vor adopta această lege și după ce a fost adoptată, numărul atacurilor fizice pe stradă a crescut împotriva cuplurilor gay în toată țara. Este o conexiune directă. Pe de altă parte, această lege nu e nici prima, nici ultima impusă tocmai ca să creeze ură și o narativă pentru discursurile publice, dar legislativ nu e folosită.
Este similar cu legea anti-ONG, când nimeni nu a fost pedepsit, dar a fost creată pentru a stârni teamă. Este suficient că am ceva ce pot folosi împotriva ta, prin urmare o să te comporți frumos, o să taci, nu vei fi critic. Sunt unelte ale acestor regimuri, nu folosesc chiar unelte dictatoriale, nu va veni o mașină neagră să te ridice de pe stradă, nu închid toată presa independentă, dar e suficient doar una sau două ca să arate că pot. Creează o atmosferă de teamă și cenzură. Asta își doresc.
