Aventurile imobiliare ale ministrului Daniel David ca rector la UBB II: Cum a trimis cea mai bună facultate din țară să aibă activități didactice pe un deal de lângă Cluj-Napoca

În ciuda acestei performanțe, conducerea UBB a decis să mute o bună parte din activitățile didactice de la această facultate pe un câmp din afara orașului, cu chirie la Primăria Cluj-Napoca, în două clădiri finanțate parțial cu bani europeni, construite în cu totul alte scopuri și rămase nefolosite.

Everestul administrației Boc are 684 de metri

Dealul Lomb, o formă de relief argiloasă, cu pășuni și cu o altitudine maximă de 684 de metri, inițial în extravilanul municipiului Cluj-Napoca, reprezintă Everestul pe care autoritățile locale se străduiesc să-l cucerească, de mai bine de 20 de ani.

Primele discuții despre valorificarea terenului pentru proiecte imobiliare datează din 2004, judecând după procesele-verbale și hotărârile de Consiliu Local, publicate pe site-ul oficial al municipalității.

În iulie 2006, Primăria Cluj-Napoca decide să caute un investitor privat, cu care să se asocieze într-o societate comercială pentru „viabilizarea și construirea unui cartier de locuințe în zona Dealul Lomb” (HCL nr. 575/2006).

Așa a apărut compania SC Lomb SA. Contractul de asociere cu firma SC Impact Developer & Contractor SA a fost aprobat în martie 2007 (HCL 135/2007). Primăria contribuia cu terenul și utilitățile, societatea privată – cu restul investiției.

În primii doi ani, ar fi trebuit să apară peste 6.000 de locuințe sociale – case și apartamente. Suprafața totală a terenului parcelat de Primăria Cluj-Napoca pe Dealul Lomb este de 267 de hectare. Pentru prima parte a proiectului gestionat de SC Lomb SA au fost repartizate 88 de hectare.

Ca detaliu de atmosferă, municipalitatea a fost reprezentată, într-o primă fază, în cadrul societății comerciale de prorectorul Universității Babeș-Bolyai, Dan Lazăr.

Asocierea cu privații cade în 2011

În februarie 2009, terenul pe care urma să fie ridicat cartierul de locuințe este introdus în intravilanul municipiului Cluj-Napoca (HCL nr. 95/2009).

În 2011, șantierul încă nu se înființase pe dealul de lângă oraș, iar Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca căutau avocați pentru procesul cu SC Impact Developer & Contractor SA.

În 2012, a fost primul termen de judecată în dosarul având ca obiect rezilierea contractului de asociere care a stat la baza înființării SC Lomb SA. Reprezentanții dezvoltatorului pretindeau daune de 50 de milioane de euro de la bugetul local. În noiembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Primăriei și a obligat-o la plata unor daune de aproximativ 10 milioane de lei – în jur de două milioane de euro (dosarul nr. 79/1285/2012).

Scopul respectivei asocierii cu dezvoltatorul privat a fost construirea de locuințe accesibile pentru tineri, în ideea că municipiul Cluj-Napoca urmează să devină „un centru regional”.

După ce proiectul a căzut, cu zgomot chiar și cu ecou prelungit timp de 12 ani în instanțe, autoritățile locale clujene au perseverat în direcția de a ridica, totuși, ceva pe Dealul Lomb. Dar nu ceva mic. Ceva despre care lumea să vorbească. Așa au apărut pe versanți o hală industrială cu spații de închiriat pentru antreprenori și o clădire dedicată „industriilor creative”.

Centru pentru Industrii Creative scoate 10 milioane de euro de la bugetul local

Aprobarea documentației pentru Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative a fost făcută de Consiliul Local în mai 2011 (HCL nr. 183/2011).

Valoarea totală a proiectului era estimată la 68,3 milioane de lei, din care 26 de milioane de lei – finanțare europeană. Rezultă o contribuție de 42,3 milioane de lei (în jur de 10 milioane de euro), de la bugetul local, la cursul leu-euro consemnat în documentele Primăriei.

Inaugurat în octombrie 2018, CREIC dispune de spații de birouri, ateliere de creație, un studio de film de 630 mp și un amfiteatru în aer liber pentru diverse evenimente.

Studiul geotehnic avertizează despre alunecări de teren

Tot pe Dealul Lomb, este construit și un centru de afaceri. În martie 2012, Consiliul Local aprobă PUZ-ul pentru Centrul TEAM – o hală pentru „activități economice mici și mijlocii”: „amplasarea pe teren a unei clădiri de birouri, cu S+D+P+3E, în retragere de min. 5,0 m de la traseele de circulație propuse și a cinci corpuri de construcție parter pentru spații de microproducție” (HCL 115/2012).

Valoarea totală a proiectului: 49,7 milioane de lei, din care 21,3 milioane de lei de la bugetul local (în jur de 5 milioane de euro).

Studiul geotehnic pentru Centrul TEAM, realizat de SC Geodesign SRL, conține recomandări pentru rezolvarea problemei alunecărilor de teren: „Calculul de stabilitate efectuat arată că versantul este instabil (…) La momentul actual, pe amplasament există o alunecare de teren activă, situată în amonte față de drumul principal”.

La fel ca și CREIC, TEAM a fost programat pentru recepție până la finalul lui 2018, pentru că Primăria Cluj-Napoca risca să returneze fondurilor europene din cauza termenelor de execuție depășite.

Apare o companie de stat cu mai mulți șefi decât angajați

În 2014, municipalitatea înființase SC Cluj Innovation Park SA (HCL nr. 101/2014), „care va administra Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative și T.E.A.M.( Tehnologie, evoluție, antreprenoriat, microîntreprindere) – Zona Metropolitană Cluj – de sprijinire a afacerilor”.

Cluj Innovation Park SA a pornit cu 600.000 de lei capital social, de la bugetul local. În prezent, are 9 membri în Consiliul de Administrație, patru administratori – Paul Boncuțiu, Alin Teodor Chiorean, Vasile Bugnar, Gheorghe Pop – și 11 angajați, în 2024.

Nu are proiecte europene, conform termene.ro. Cifra de afaceri pe anul trecut a fost de 4,4 milioane de lei. Bunurile imobile ale societății au fost ipotecate pentru obținerea unor credite de la Banca Transilvania, scadente în 2026, respectiv, 2028.

Contre în ședințele de CL: „În fiecare an alunecă terenul, în fiecare an pompăm bani”

Scopul companiei este, potrivit HCL 818/2018, „stimularea investițiilor directe în industrii, servicii, cercetare științifică și dezvoltare”.

În ședința de CL din 18 aprilie 2018, consilierii PSD și ALDE au ridiculizat finanțarea propusă spre aprobare pentru Cluj Innovation Park SA: „În fiecare an alunecă terenul, știm că nu-i vina primăriei, știm că studiul geo a fost făcut cum s-a făcut, dar investiția și banii s-au dus acolo – în fiecare an pompăm bani și nu din banii noștri”, a spus consilierul Dan Ioan Morar.

Președintele de ședință, Dan Ioan Tarcea, de la PNL, a replicat: „În primul rând, nu a putut fi făcut un studiu geo pe o suprafață de câteva sute de hectare; în al doilea rând, s-a încercat găsirea unor soluții alternative de aducere a utilităților și de facilitare a accesului în zona Lombului; arată că au fost identificate soluții alternative și anul acesta, din luna iunie, speră să apară primii chiriași”.

Primarul Boc anunță că 100.000 de locuitori vor urca dealul

În 2019, chiar dacă nu se înghesuiseră chiriașii, primarul Emil Boc profețea despre un cartier al viitorului pe Dealul Lomb, Cluj Innovation City, cu facilități pentru antreprenori: 20.000 de angajați, 100.000 de locuitori, o jumătate de miliard de euro investiți. Astea sunt dimensiunile proiectului, avansate de edil într-un mesaj video, postat pe YouTube.

„Vom atrage fonduri europene, alte fonduri internaționale, dar și participarea mediului de business în acest proiect care va reprezenta viitorul Clujului pentru următorii 10-20 de ani”, promitea Boc în aprilie 2019.

Mai exista o singură, mare problemă între cei 100.000 de locuitori și mutarea lor pe dealul dinspre comuna Chinteni: drumul de acces.

9,2 milioane de euro și șapte ani de șantier pentru 1,6 kilometri de carosabil

În iulie 2009, autoritățile locale din Cluj-Napoca au decis să investească suma de 7,9 milioane de lei în drumul de legătură către viitorul cartier din Dealul Lomb. Drumul respectiv avea o lungime de 1,1 kilometri, în acte. A mai crescut cu 500 de metri, între timp

Construcția efectivă a început în 2015, dar a fost oprită, din cauza unor alunecări de teren. În februarie 2016, este aprobată consolidarea cu piloți forați a unei porțiuni de 300 de metri din drumul de acces. Costul lucrării: 27,7 milioane de lei (HCL 45/2016). Și consolidările s-au întrerupt, după ce firma care a câștigat licitația a încasat avansul pentru lucrări, apoi a intrat în insolvență.

În mai 2016, Consiliul Local Cluj-Napoca aprobă cheltuirea a 9,7 milioane de lei pentru „consolidare zonă supusă alunecărilor de teren” pe drumul în construcție.

Autoritățile locale au reluat în regie proprie construirea drumului către CREIC și TEAM. În octombrie 2021, primarul Boc anunța că pe un tronson de 1,66 km au fost amenajate, în proporție de 70 la sută, „carosabil, trotuare și piste de biciclete”. Edilul susținea că până la sfârșitul anului 2021 drumul cu patru benzi va fi dat în folosință. A mai durat un an până la recepția lucrărilor, în octombrie 2022.

Primăria Cluj-Napoca a solicitat fonduri europene pentru a acoperi valoarea totală estimată a proiectului, de 9,2 milioane de euro, inclusiv TVA. Dar a pierdut finanțarea de la UE, din pricina depășirii termenelor inițiale și termenelor prelungite pentru finalizarea drumului.

Campus științific pe deal – 2,6 milioane de euro contractul de proiectare

În total, de la bugetul local, între 2004-2024, pe Dealul Lomb au fost cheltuiți 26,2 milioane de euro, incluzând daunele dictate în instanță în favoarea foștilor asociați privați. Cum clădirile CREIC și TEAM stau, majoritatea timpului, nefolosite, municipalitatea a găsit cu cale să mai construiască ceva, pe lângă ele.

În 2022, în asociere cu Universitatea Babeș-Bolyai, Primăria Cluj-Napoca anunță lansarea unui concurs internațional de soluții, organizat cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, pentru proiectul unui „centru complex de dezvoltare, inovare și cercetare”, numit Science Campus.

Contractul de proiectare, în valoare de 2,6 milioane de euro (din care 1,4 milioane de euro – achitați de UBB), a fost atribuit firmei SC KXL Studio SRL, potrivit unui comunicat al OAR.

În februarie 2024, consilierii locali aprobă înființarea ansamblului urban Science Campus pe Dealul Lomb (HCL nr. 79/2024).

Daniel David nu știe încă sursa finanțării

În prima fază, urmează să fie construite, pe 6,67 de hectare, „Science campus centre (CLAS Centre for Life, Art and Science – Centru pentru viață, artă și știință, Piață urbană și Bază Sportivă) și Campus universitar Babeș-Bolyai (Facultatea de Matematică-Informatică, cămine pentru studenți și InfoBioNano4Health).

„De unde vine finanțarea? Deocamdată avem în minte ideea că vom putea accesa fonduri naționale, fonduri din PNRR, din POR, dar de siguranță am aplicat la un credit la BEI – 35 de milioane de euro, dar sper să nu ajung la el. Nu ne putem permite în Cluj să nu avem parte de acest minicampus UBB. Va fi deschis nu doar spre firme, ci și spre institute din țară”, a declarat rectorul Daniel David, la o dezbatere organizată de Primăria Cluj-Napoca, citat de Ziuadecluj.ro.

David se referea la un credit contractat în 2022 de la Banca Europeană de Investiții, credit destinat îmbunătățirii condițiilor de studiu și scadent în 2047.

Vin „chiriașii” de la Mate-Info!

Proiectul Science Campus din Dealul Lombului nu a ajuns încă în faza de licitație publică. Dar pe pagina de Facebook a Facultății de Matematică și Informatică din cadrul UBB a fost postat, în luna iulie, un anunț cu privire la mutarea activităților „în zona Lomb”.

„Începând cu toamna 2025, o parte dintre activitățile didactice se vor desfășura într-o locație nouă: Cluj Innovation Park (zona Lomb), în clădirile CREIC și TEAM”, se precizează în postarea respectivă.

„Ce se schimbă? La Cluj Innovation Park vor fi pregătite pentru activități didactice 18 săli moderne:

• 2 săli mari (210 și 190 locuri)

• 2 săli medii (80 și 60 locuri)

• 14 săli de seminar și laborator (25-40 locuri)

Cele 18 săli sunt distribuite astfel:

– 13 în CREIC (Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative)

– 5 în TEAM (Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat și Microîntreprindere)

– Distanța dintre cele două clădiri: 5 minute de mers pe jos

Locație pe hartă: Vezi în Google Earth

Transportul: s-a solicitat către CTP pentru:

1. Modificarea și extinderea traseului liniilor 39 și 39L

2. Crearea/extinderea unei linii care să conecteze Hasdeu – FSEGA – Cluj Innovation Park”.

Conform site-ului Companiei de Transport Public Cluj-Napoca doar o parte dintre cursele liniilor respective vor trece și pe la Cluj Innovation Park: patru curse dimineața, dinspre oraș spre deal, și patru curse seara, dinspre deal spre oraș.

Matematică, în locul „activităților de producție”

Studenții Facultății de Matematică și Informatică au locuri de cazare în campusurile Hasdeu și Economica I și II, pentru anul universitar care începe în octombrie. Vor trebui să traverseze orașul pentru a ajunge la cursuri. În orice caz, mai puțin de un sfert dintre studenții la Mate-Info UBB beneficiază de loc în cămin. Ceilalți vin la facultate din alte zone ale municipiului Cluj-Napoca.

Pe Dealul Lomb, în afară de aceste curse CTP, studenții și cadrele didactice nu au la dispoziție nici cantină, nici magazine de unde să își cumpere de mâncare. E un aspect semnalat și în comentariile la postarea pe Facebook în care era anunțată mutarea.

Cel mai mare disconfort e că respectivele săli nu au fost concepute pentru activități didactice, ci pentru „activități de producție”, birouri și „ateliere de creație”.

Nu în ultimul rând, UBB trebuie să achite, teoretic, o chirie către SC Cluj Innovation Park SA, care gestionează clădirile CREIC și TEAM și duce o lipsă severă de încasări.

Anul trecut, potrivit documentelor de pe site-ul societății, cheltuielile totale au fost de 4,779 de milioane de lei, din care două milioane de lei – cheltuieli cu personalul. Iar la capitolul venituri, din totalul de 5,1 milioane de lei, majoritatea e reprezentată de subvenții și transferuri. Doar 10.000 de lei a fost venitul financiar generat de SC Cluj Innovation Park SA.

Până la această mutare, Facultatea de Matematică și Informatică își desfășura activitatea în clădirea centrală a UBB, din strada Mihail Kogălniceanu, nr. 1, într-o clădire a Facultății de Științe Economice, din strada Teodor Mihali, nr. 58-60, și în clădirea Mathematica, din strada Ploiești, nr. 21.

Numărul de studenți la FMI din cadrul UBB n-a oscilat dramatic, în ultimii cinci ani. Locurile scoase la admitere sunt în jur de 1.000, dintre care mai mult de jumătate, cu taxă.

„Eficiența și integrarea”, motivele mutării cursurilor în afara orașului

Cu toate acestea, într-un răspuns pentru ziar, Biroul de presă al Universității clujene afirmă că mutarea a fost decisă, printre altele, din cauza „capacității insuficiente a clădirilor actuale”. Celelalte motive invocate sunt „eficiența și integrarea”, „necesitatea modernizării bazei materiale” și faptul că în apropiere „se va edifica” noul sediul al Facultății.

În urma trimiterii unei bune părți din cursurile de la Mate-Info pe deal, în clădirile vechi ale UBB vor rămâne spații libere. După ce Facultatea de Drept a fost cazată într-un hotel, în locul lăsat gol au fost mutate activitățile didactice de la Facultatea de Psihologie, unde predă Daniel David., după cum ați putut citi în Libertatea.

După exilul Matematicii și Informaticii în câmp, în sălile eliberate astfel va fi instalat Institutul Racoviță, potrivit surselor Libertatea din interiorul UBB. Este un proiect inițiat și susținut de rectorul autosuspendat al Universității Babeș-Bolyai încă din 2020.

Deși sub tutela Academiei Române exista deja un Institut Racoviță, Daniel David a explicat că institutul condus de el este adevăratul moștenitor al savantului. Și, pentru că, așa cum se poate autosuspenda, se poate și autonumi într-o funcție, a devenit șef al noului Institut pentru „studierea vieții în condiții extreme”. Profesorul David este și șeful Centrului pentru studierea minții umane, a emoțiilor și comportamentelor în condiții extreme, din cadrul Institutului.

Tot rectorul conduce și Institutul STAR-UBB, pentru studii avansate în știință și tehnologie. La nivelul Facultății de Psihologie, din cadrul UBB, funcționează o clinică de psihologie, universitară, condusă de soția rectorului, prof. univ. dr. Oana David. De asemenea, Asociația de Psihoterapii Comportamentale și Cognitive din România, unde Daniel David figurează ca președinte fondator, își desfășoară activitatea în spații închiriate de la UBB, potrivit unui răspuns al Universității pentru ziar. Chiria este de 6 lei pe metru pătrat, după cea mai recentă listă de tarife aprobată de conducerea UBB.

Primăria Cluj-Napoca nu a răspuns încă întrebărilor adresate în scris de Libertatea în legătură cu proiectele derulate pe Dealul Lomb.

Iată, mai jos, răspunsul integral al Universității Babeș-Bolyai, cu privire la mutarea cursurilor de la Mate-Info pe dealul menționat:

În urma cererii dumneavoastră conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, înregistrată la DCRP a UBB cu numărul 38/25.08.2025, prin prezenta vă punem la dispoziție răspunsul:

,,În urma analizării situației actuale a spațiilor de învățământ utilizate pentru desfășurarea activităților didactice din cadrul FMI, s-a constatat necesitatea alocării de noi spații în clădirile Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative şi Centrului TEAM, începând cu anul universitar 2025/2026.

Motivele principale care au stat la baza acestei decizii sunt:

1. Capacitate insuficientă a clădirilor actuale – numărul de studenți înscriși a crescut, ceea ce face dificilă organizarea activităților didactice în condiții optime.
2. Necesitatea modernizării bazei materiale – clădirile noi dispun de săli de curs moderne, laboratoare de specialitate dotate corespunzător și spații de studiu individual adaptate cerințelor actuale.
3. Eficiență și integrare – prin alocarea noilor spații, activitățile didactice, administrative și de cercetare vor fi desfășurate în același perimetru, sporind eficiența procesului educațional.
4. Noul sediu al facultății – pe terenul din apropierea celor două clădiri ale Cluj Innovation Park, CREIC și TEAM, se va edifica noul proiect care va include sediul Facultății de Matematică și Informatică, alături de un cămin studențesc. Noul sediu al Facultății de Matematică și Informatică va reuni săli de curs și de cercetare specifice programului, însă va pune accentul pe spațiile comune, destinate colaborării dintre studenți, cadre didactice și cercetători și deschise elevilor.

Suplimentarea sălilor pentru activitățile didactice reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea unor condiții optime de studiu, siguranță și confort pentru studenți și cadrele didactice, contribuind astfel la îmbunătățirea calității procesului educațional. Relocarea activităților didactice constituie un pas firesc în procesul de dezvoltare instituțională, prin care se urmărește nu doar asigurarea unor condiții logistice adecvate, ci și consolidarea calității actului educațional. Noile spații suplimentare oferă premisele unei educații moderne, eficiente și incluzive, capabile să răspundă exigențelor actuale și viitoare ale mediului academic. Această măsură reflectă angajamentul ferm al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca față de formarea studenților la standarde înalte de calitate și siguranță, în concordanță cu valorile și misiunea universității.

Așadar, începând cu noul an universitar activitățile didactice se vor desfășura în spații ale clădirii centrale a UBB, clădirii Mathematica (aparține UBB), clădirii Facultății de Științe Economice şi Gestiunea Afacerilor, respectiv a Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative și Clădirii Centrului TEAM – Cluj Innovation Park.

Căminele repartizate Facultății de Matematică şi Informatică sunt poziționate în Complexul Studențesc Hasdeu și în Complexul Economica“.

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro