Cât costă Revelionul la restaurantul românesc din Tenerife. Patroana Maria Beleiu: „În 2022, am vrut să închidem, după ce am făcut comoție”

• Doamna Maria robotește prin restaurant, pentru a pune la punct toate detaliile pentru masa de Revelion, ba face și curat în cele două apartamente pe care le închiriază. Maria Beleiu a deschis restaurantul în 2012 și a fost la un pas să-l închidă în 2022, după ce a suferit o comoție.
• Bănățeanca a venit în Tenerife în 2004, după actualul ei soț, care se ocupă de construcții și care sosise pe insulă cu 3 ani înainte.
• La un pahar de suc de maracuja și o barraquito, „cocktail” de cafea specific zonei, am vorbit despre cum e să ții o afacere în Insulele Canare.

Când „2-3” ani înseamnă, de fapt, 22 și numărătoarea continuă

Libertatea: De când sunteți aici?
Maria Beleiu: Eu am venit în 2004, am zis eu „pentru 2-3 ani”. S-au făcut 22! Sincer să spun, nici nu am văzut prea mult din insulă, nu am avut timp să cunosc Tenerifele… Al doilea meu soț era deja aici din 2001, cunoștea despre ce e vorba.

– Câți ani aveați când ați ajuns în Tenerife?
– 40! Însă lucrasem în curățenie, în Germania, timp de 8 ani.

– Deci făcuseți ceva bani.
– Aveam o brumă. Acasă, la Timișoara, aveam 4 magazine, le-am închis înainte să decid să rămân în Spania. Aveam și 30 de hectare de teren, la 18 kilometri de oraș, gândul meu era să fac o fermă, cu pensiune agroturistică. Terenul îl mai avem și acum. Am luat utilaje agricole și am început să cultiv cu tata. Dar părinții nu mai aveau vârsta să facă afaceri…

Am mai mers acasă și am luat încă 4 terenuri, le-am concesionat, după aceea le-am cumpărat să facem un sat de vacanță cu case pentru închiriat.

O altă definiție a paradisului

– Până la urmă ați ajuns în paradisul din Playa Fañabé…
– Paradis este oriunde te simți bine, unde lucrezi și ai un venit sau o realizare. V-am zis, ne imaginam că ne întoarcem în 2-3 ani. Și am tras de mine cât s-a putut. Mă despărțisem, copiii aveau 9 și 15 ani. Acum, toată lumea e aici, cei doi ai mei și cei doi ai soțului.

Am zis: Hai să încercăm, hai să vedem dacă putem să facem ceva. Soțul fusese croitor în țară, s-a specializat aici în construcții. Înainte nu știa nimic despre domeniu. Aici a învățat, a zis că trebuie să facă ceva, că mai avem anii la care ne permitem să ne plimbăm încoace și încolo.

– A existat și varianta B, dacă nu mergea?
– La început, nu ne-am gândit! Am zis, tragem aici cât putem și ne-ntoarcem acasă. Ideea a fost că plecăm. Dar am intrat, așa, într-o roată, nu știu cum să spun. Când ai intrat în roată și începe să se învârtă, nu mai poți să dai înapoi.

Mă credeți sau nu, nu am avut niciodată timp de baie în Atlantic, deși plaja e la doi pași. N-am avut timp nici de baie, nici de concediu.

„De ce să mai plătim chirie? Și am luat un credit de 200.000 de euro”

– Cum s-a înfiripat ideea de a deschide o afacere aici?
– Întâi am decis să nu mai plătim chirie când puteam avea casa noastră. În Spania am luat ușor credit, 200.000 de euro. Ne-au dat banii, am luat prima casă. Atunci am început să ne gândim să rămânem. Trebuia să plătim casa. Am început să învățăm limba… Germană am învățat foarte ușor. Spaniola mi s-a părut mai grea. Nu prea eram cu telenovele, nu aveam timp de televizor.

…
Am lucrat mult timp și în două părți. Am învățat limba în casa oamenilor pentru care făceam curățenie. Nu perfect. La un moment dat, era cineva în vizită și i-a zis gazdei: „De ce n-ai învățat-o pe doamna, de ce n-ai corectat-o pe doamna?”. Zice: „Eu am înțeles-o. Eu o plătesc ca să muncească, nu ca să o învăț spaniolă!”.

Așa m-a ajutat Dumnezeu că am ajuns într-o clasă de oameni bogați. Am lucrat pentru cineva care avea zeci de apartamente și de spații comerciale, și aici, și la Madrid. Intram cu cheia, eu nici nu-i vedeam. Atâta încredere aveau.

Cum să pui 800 de sarmale pe avion

– Revenind la restaurant..,.
– După ce ne-am luat casă, ne chemam prietenii în vizită. Și mâncau bucate făcute de mâinile mele de se lingeau pe degete. Așa mi-a venit ideea. Inițial, mă gândeam la o firmă de catering, dar ar fi fost greu cu distribuția. Deși, ulterior, să știți că făceam sarmale și pentru cei de la Madrid, câte 800, le puneam pe avion!

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Suntem singurul restaurant exclusiv românesc din Tenerife. Avem mulți clienți spanioli, vin pentru mici, sarmale, papanași, ciorbă de burtă și chiar pentru mămăliguță cu brânză și smântână.

„Am intrat cu bricheta, nu aveam nici apă, nici lumină!”

– Cum era aici când ați închiriat spațiul?
– Am intrat cu bricheta, nu aveam nici apă, nici lumină! Locul are o poveste interesantă. A fost înainte tot un restaurant, dar au dat faliment. Spațiul aparținea unei femei care avea multe proprietăți, dar și-a pierdut averea la jocuri de noroc.

Noi ne înțelesesem să cumpărăm, actele erau semnate, dar a vândut peste noapte altcuiva. Am zis că așa a vrut soarta și n-am mai cumpărat. Așa că de atunci, de când am deschis, în 2012, suntem cu chirie, care e de circa 1.800 de euro pe lună.

– În martie, ați avut parte de o vizită…
– …neanunțată. Au venit cei de la MasterChef, Scărlătescu, Bontea și Dumitrescu. Până să ajung eu, chefii intraseră în bucătărie, printre oalele puse la fiert. Unul – ciorbă de perișoare, altul – mici, după cum avea poftă. Când am venit, erau sătui! Surprinzător, nu am avut parte de critici!

Cu decapotabila la „Los Cristianos”

Doamna Maria a avut parte de plimbare cu decapotabila și, în fine, a mers la plajă, în Los Cristianos, „cea mai frumoasă plajă de pe insulă”.

– Ați avut vreun moment de cumpănă?
– În 2022 am vrut să renunțăm. Am făcut comoție, cred că de la prea mult stres. Nu mai puteam, pur și simplu, să vorbesc. Plus o durere imensă de cap. Am condus așa până la spital, am fost un pic inconștientă. M-au internat, m-au pus pe perfuzii, noaptea am avut friguri groaznice. Am avut zile.

Prețuri în restaurantul Transilvania

• Salata de boeuf – 8,5 euro;
• Ciorbă de perișoare – 8 euro;
• Ciornă de burtă – 9 euro;
• Mămăligă cu brânză și smântână – 7 euro:
• Mici (4 la porție) cu muștar și pâine – 8,5 euro;
• Sarmale cu smântână și ardei iute – 9,5 euro:
• Fasole cu cârnați – 10 euro;
• Chiftele cu piure – 12 euro;
• Tochitură cu mămăliguță, cârnați, ouă, smântână și brânză – 13,9 euro;
• Apă minerală Borsec la 0,5 litri – 2 euro.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Meniul de Revelion

Meniul stil bufet de Revelion cuprinde aperitive românești, friptură de curcan și de porc, pește, salată de fructe de mare, struguri, tort, palincă, whisky, vodcă, vișinată, bere, vinuri, șampanie, apă și suc.

Pentru copiii sub 15 ani, prețul este de 70 de euro, iar pentru cei sub 5 ani este gratis.

Atmosfera va fi întreținută de DJ Carmensia.

• 6 ospătari și ospătărițe lucrează la Transilvania.

Maria Beleiu a deschis un supermarket în aceeași zonă, unde importă produse românești.

Cu cât închiriază apartamentele

Timișoreanca are și două apartamente (de câte 6 locuri), pe care le închiriază familiilor sau grupurilor de prieteni. Comunitatea locală a aprobat în Consiliul Local dreptul proprietarilor de a-și pune apartamentele la dispoziția turiștilor. În funcție de perioadă și sezon, cazarea costă între 100 și 150 de euro pe zi.

Doar eu conduc, soțul nu are permis. Am luat o singură amendă, cum că aș fi parcat cu o roată pe trotuar. Mi-au ridicat mașina, erau câțiva milimetri.

• Insula este considerată încă zonă defavorizată. TVA în insulă este 7%, față de 21% în Spania continentală. Impozitul pe profit este de 19%.

Benzina fără plumb, de exemplu, costă între 1,1 și 1,2 euro. Țigările sunt ieftine, pleacă de la 1,69 de euro. În schimb, a crescut prețul chiriilor: pe malul mării, nu mai găsești aproape nimic sub 1.000 de euro pe săptămână.

Prețul unui apartament în zonă bună, aproape de plajă, pleacă de la 300.000-330.000 de euro. Un apartament cu două dormitoare pe deal, după „autopista”, poate fi de la 180.000 de euro în sus.

Pe Costa del Silencio se închiriază un apartament cu un dormitor cu 650 de euro pe lună. În bani intră și întreținerea, de circa 50 de euro. Chiriașii plătesc lumina și apa.

„Te simți ca acasă, dar cu soare”

Potrivit grupului de Facebook „Români în Tenerife”, „sunt peste 70.000-80.000 de români în insulă, cel mai mare grup de străini. Sunt magazine românești și la Orotava, Los Cristianos, Puerto de la Cruz, biserici ortodoxe, medici români, frizerii etc.”.

În multe zone din sud auzi mai des română decât spaniolă pe stradă. Te simți „ca acasă“, dar cu soare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE