Cuprins:
Prim-ministrul liberal Donald Tusk a ajuns la putere în decembrie 2023 cu ajutorul unei alianţe de partide de stânga şi de centru, promiţând să anuleze modificările anti-stat de drept, anti-democratice și anti-minorități operate de partidul ultraconservator Lege şi Justiţie (PiS), relatează Reuters.
Cu toate acestea, reformele promise de Tusk au avansat lent, în principal deoarece preşedintele polonez în exerciţiu, consevatorul Andrzej Duda, a respins prin veto proiectele de lege. Acum este de aşteptat ca Nawrocki să continue în stilul lui Duda.
Reuters prezintă principalele dispute pe care noul preşedinte Nawrocki şi premierul Tusk ar putea să le aibă cel puțin până la alegerile din toamna anului 2027.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/karol-nawrocki-noul-presedinte-al-poloniei-foto-profimedia-1-e1748871986818-1024x578.jpg)
Deşi rolul preşedintelui Poloniei este în mare parte ceremonial, acesta are o anumită influenţă asupra politicii de securitate şi o putere importantă de veto asupra noilor legi. Veto-ul prezidenţial poate fi anulat numai cu o majoritate de 60 % în Parlament, pe care Guvernul Tusk nu o are în prezent.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e51eae8beb856d9fb2e8fefb8cc7f133.jpg)
Problemele sociale
Miza alegerilor prezidențiale din Polonia era ca Guvernul Tusk să poată face progrese în ceea ce priveşte promisiunile sale electorale privind restabilirea statului de drept şi rezolvarea unor probleme sociale, printre care avortul şi drepturile persoanelor LGBTQ, după 18 luni de coabitare dificilă cu preşedintele Duda. Însă victoria lui Nawrocki poate prelungi impasul, făcând dificilă, dacă nu chiar imposibilă, adoptarea unor reforme importante până la viitoarele alegeri parlamentare.
Donald Tusk a câştigat alegerile parlamentare din 2023 în parte datorită promisiunilor de a pune capăt interdicţiei aproape totale a avortului introduse de fosta guvernare PiS.
Tusk şi partidele de stânga au promis să permită avortul la cerere până la 12 săptămâni şi să restabilească dreptul la întreruperea sarcinii în cazul anomaliilor fetale, dar coaliţia nu a reuşit să ajungă la un acord asupra unui proiect de lege. De asemenea, s-a susţinut că Duda ar recurge la veto pentru orice liberalizare a dreptului la avort.
Karol Nawrocki a declarat că nu va semna niciun proiect de lege care să liberalizeze dreptul la avort, nici măcar în cazul anomaliilor fetale. El se opune, de asemenea, unui proiect de lege privind parteneriatele între persoane de acelaşi sex, propus de stânga.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1b62d45c499e4a2876aa2c712de36dfb.jpg)
Nawrocki a făcut campanie cu promisiunea de a se asigura că politicile economice şi sociale vor favoriza polonezii în detrimentul altor naţionalităţi, inclusiv refugiaţii din Ucraina vecină.
Statul de drept
În timpul celor două mandate ale sale la guvernare, între 2015 şi 2023, PiS a introdus reforme judiciare care, potrivit Bruxellesului, au subminat statul de drept, iar criticii le-au acuzat de haosul din sistemul judiciar.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că noua procedură de numire a judecătorilor nu garantează imparţialitatea acestora, deschizând calea pentru contestarea hotărârilor lor.
Tribunalul Constituţional a emis hotărâri prin care a declarat că primează Constituţia Poloniei asupra dreptului UE, subminând un principiu fundamental al Uniunii. Bruxellesul a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la această hotărâre, pe care actualul guvern nu o recunoaşte.
Cu toate acestea, eforturile lui Tusk de a anula modificările din justiţie au eşuat până în prezent, fiind blocate de Duda, care continuă să numească judecători în conformitate cu regulile PiS. Nawrocki a semnalat că sprijină modificările PiS, sugerând astfel că impasul va continua.
Duda a blocat, de asemenea, eforturile guvernului de a-i aduce în faţa justiţiei pe politicienii PiS, graţiind doi membri ai fostului guvern condamnaţi pentru abuz de putere în funcţiile deținute anterior. Criticii lui Nawrocki cred că noul președinte ar putea fi supus presiunilor din partea PiS pentru a-i graţia pe politicienii săi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a72076d222bf81dbd24c5ef114ea9581.jpg)
Politica internă
Victoria lui Nawrocki ar putea submina proiectul politic al lui Tusk şi ar putea fi un preludiu al revenirii PiS la putere în 2027 sau chiar mai devreme, dacă coaliţia centristă de la putere se destramă şi se organizează alegeri anticipate.
Donald Tusk a declarat deja că doreşte să renegocieze acordul de coaliţie şi să remanieze echipa sa după alegerile prezidenţiale, pentru a o face mai eficientă.
Nawrocki va avea, de asemenea, dreptul de a numi noul guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei, care conduce Consiliul de Politică Monetară, precum şi alţi funcționari de rang înalt.
Ucraina
Deşi Karol Nawrocki sprijină acordarea de ajutor militar pentru Ucraina, ca să respingă invazia rusă, el se opune aderării țării vecine la UE și NATO. El a declarat, de asemenea, că nu va fi de acord cu desfăşurarea trupelor poloneze pe teritoriul ucrainean.
Nawrocki respinge sugestiile că ar avea o poziţie pro-rusă, afirmând totodată că Polonia are dreptul să ridice probleme sensibile cu Ucraina, cum ar fi exhumarea rămăşiţelor polonezilor uciși de naţionaliştii ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Uniunea Europeană și Statele Unite
Karol Nawrocki promite să se opună eforturilor lui Donald Tusk şi a contracandidatului său liberal Rafal Trzaskowski de a promova, spune el, un superstat european, de a ceda prerogativele naţionale poloneze către Bruxelles şi de a submina relaţiile de securitate ale ţării cu Statele Unite.
Într-o întâlnire cu Slawomir Mentzen, candidatul de extremă dreapta care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor, el a semnat o declaraţie prin care se angajează să nu accepte niciun tratat european care ar „slăbi poziţia Poloniei”.
Nawrocki acordă prioritate consolidării relaţiilor de securitate cu Statele Unite, în special în domeniul apărării, notează Reuters.
În timp ce Rafal Trzaskowski şi-a pus în valoare credibilitatea pe plan european, Karol Nawrocki s-a întâlnit cu Donald Trump la Casa Albă şi a primit sprijinul preşedintelui american pentru candidatura sa la funcţia supremă din Polonia.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3a3e9be3ec15185fdd3ad6bab927f125.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5ac8cf35304509bd2a98551c7bc5d112.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_34403f000bc947e9ded5fbac2e8ffa41.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bbbc182c1397d9bf68395093d1087175.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e70c78c7ba7ce7e57a8722eb189160cb.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bb31dce375ba94289b76be4b65ce7fc0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_392bb01dee63954030775642fc971f64.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_de0732a6f5d96b02657f1a5a1f1d4909.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_51fc30d45f667a4ada9f32551bcc47a1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_d8d36af62282d5194281f99224bdddeb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_97bdc03bb10c5f88ecc46e5e39d8ceca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_7815e22ba3e89cdac2f03d7b8743606b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_4c00bbb6173787717a8e860098936f8c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_69972beb40e5c2bed110f50bc76469a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_439ef289ea7183c2e15d74cec04a9046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_125c53c724c919f5eea4694b116a3564.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_58ebe194952e77ebfac7b6606dbe30be.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_006ce7b038ad887dfc29d1b784a1584d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_117b22ff6acb3a4af672aeaa80f0a07b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_506985f8b4837afb9989731336a3ba01.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.