Cum își bate joc de toate autoritățile suveranistul Cezar Avrămuță. Dosarul „Stegarului Dac”, restituit la parchet pentru că procurorul și-a depășit competența teritorială

Bărbatul de 58 de ani escaladează tot ce prinde

Purtând o căciulă din stofă de lână care amintește de pileus-ul nobililor daci, cu plete lungi și barba până la piept, Cătălin Cezar Avrămuță-Dinu a participat la aproape toate protestele din ultimii 13 ani, fie că rezona cu motivul manifestațiilor, fie că nu.

Bărbatul de 58 de ani aduce întotdeauna un mare steag tricolor și se cațără pe orice care îl ajută să se remarce deasupra mulțimii: copaci, statui, clădiri sau macarale.

Asta îl ajută pe Cătălin Cezar Avrămuță-Dinu să protesteze în felul lui – „la înălțime” – separat de evenimentul la care a venit, acolo unde nu-l ajung nici protestatarii, nici forțele de ordine.

Stegarul Dac a dovedit că, în realitate, vrea să atragă atenția asupra sa, fie în presă, fie pe rețelele de socializare:

• Prima lui apariție a fost la amplele manifestații care au avut loc în Capitală în ianuarie 2012, care au dus într-un final la căderea Guvernului Boc. Atunci, Avrămuță a escaladat fie grupul statuar din fața Teatrului Național, fie fațada clădirii Universității. Era vremea în care se autointitula „Un Vot”, iar porecla „Stegarul Dac” avea să și-o câștige ulterior, datorită înfățișării sale.
• Cătălin Cezar Avrămuță-Dinu avea să își câștige notorietatea la nivel național începând cu anul 2015, fiind prezentat de Antena 3 drept un „luptător împotriva regimului lui Traian Băsescu”.
• Stegarul Dac a participat și protestele din noiembrie 2015 care au avut loc în urma tragediei din Clubul Colectiv, care s-au terminat odată cu demisia lui Victor Ponta, doar că atunci striga contra maifestanților. În timp ce restul lumii striga „Corupția ucide!”, Avrămuță  scanda „Jos Justiția!” și „Demisia Codruța!”, fapt ce l-a adus în conflict cu restul protestatarilor.
• Stegarul Dac a participat în 2017-2018 și la protestele generate de amnistie, modificarea Legilor Justiției și redefinirea abuzului în serviciu, dar mesajul lui era îndreptat împotriva președintelui de atunci, Klaus Iohannis.
• În 2020, pandemia SARS-CoV-2 l-a făcut pe Cătălin Cezar Avrămuță-Dinu să își înfigă seringi în cușmă și să protesteze față de măsurile luate de autorități în pandemie: vaccinarea și carantina de noapte.
• În ultimii 4 ani, Stegarul Dac s-a poziționat în tabăra „suveraniștilor”, iar acum îl susține pe Călin Georgescu.

Toate „isprăvile” pentru care Stegarul Dac a ajuns după gratii

Pe data de 17 martie 2025, Stegarul Dac s-a ales cu un dosar penal pentru violarea sediului profesional și tulburarea ordinii și liniștii publice, după ce s-a urcat pe sediul Universității București – Facultatea de Geografie (Sectorul 1), escaladând schelele montate pe fațada clădirii.

Pe 24 martie 2025, Avrămuță s-a dus în fața sediului Serviciului Independent de Reținere și Arestare Preventivă (Sectorul 4), unde a protestat față de arestarea lui Bogdan Peșchir, acuzat de corupere a alegătorilor și finanțarea ilegală a campaniei lui Călin Georgescu.

Stegarul Dac a escaladat gardul unității și s-a urcat într-un copac, de unde n-a putut fi dat jos vreme de aproape 24 de ore. Ulterior, acesta a fost dus cu ambulanța la Spitalul de Psihiatrie.

Pe data de 31 martie 2025, Avrămuță s-a dus din nou în fața Centrului de Arest Preventiv pentru a cere eliberarea lui Peșchir, însă de data aceasta a intrat în conflict cu un jandarm, pe care l-a lovit cu podul palmei în zona pieptului.

Pentru această faptă, procurorii l-au pus pe Stegarul Dac sub control judiciar pentru 60 de zile începând cu data de 1 aprilie 2025, iar la dosar i-au adăugat la dosar o nouă acuzație, cea de ultraj.

Pe data de 26 aprilie 2025, Cezar Avrămuță s-a dus să protesteze în fața Palatului Parlamentului (sectorul 5), unde l-a amenințat de două ori pe un jandarm că „îl plesnește”. După această faptă el s-a ales cu a doua acuzație de ultraj și cu măsura arestului la domiciliu.

Pe 18 mai 2025, Cezar Avrămuță și-a tăiat brățara de supraveghere electronică și s-a urcat din nou pe schelele Palatului Universității, în urma acestor fapte fiind arestat preventiv câteva zile mai târziu.

Stegarul Dac nu s-a potolit nici după ce a ajuns după gratii. Pe data de 2 august 2025, în timp ce era în arest preventiv la Rahova, Stegarul Dac a escaladat gardul penitenciarului s-a urcat din nou într-un copac din proximitatea lui.

El a fost eliberat din arest preventiv pe data de 13 noiembrie 2025 și la două zile s-a urcat din nou într-un copac, de unde striga „Turul doi, înapoi!”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Avocat: „S-a creat impresia unui pericol mai mare decât era în realitate”

Libertatea a consultat Încheierea de cameră preliminară din 12 noiembrie 2025 a Judecătoriei Sectorului 4, pentru a vedea cum a reușit Stegarul Dac să obțină restituirea dosarului la Parchet.

În cuprinsul documentului, avocatul lui Cezar Avrămuță a arătat că procurorul de la Parchetul Sectorului 1 care îl ancheta pe Stegar pentru fapte de tulburare a ordinii și liniștii publice comise pe data de 17 martie 2024 și-a păstrat competența cu încălcarea procedurii penale.

Astfel – spune avocatul – procurorul de la Parchetul Sectorului 1 a continuat să instrumenteze dosarul și pentru faptele de ultraj comise de Stegarul Dac în datele de 31 martie (Centrul de Arest) și 26 aprilie (Palatul Parlamentului), deși aceste fapte erau de competența Parchetelor din Sectoarele 4 și 5.

• „Toate actele ulterioare ordonanței de disjungere sunt lovite de nulitate relativă, pentru că din acel moment, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 nu mai era competent teritorial să investigheze aceste fapte, (…) toate actele procesuale și procedurale făcute în acest dosar au devenit nule, inclusiv propunerile de arestare preventivă.
• Inițial s-au dispus măsurile preventive, respectiv controlul judiciar pentru că au fost făcute mai multe fapte, toate fiind reunite în același dosar. 
• De asemenea, s-a păstrat acest cadru, s-au adăugat lucruri pentru a da greutate în fața instanței de judecată, fiind o chestiune ilegală (…).
• În continuare, prima vătămare a drepturilor este că inculpatul nu a fost judecat potrivit unei proceduri aplicabile, unor norme care sunt în vigoare, deși inculpatul nu era condamnat pentru nicio faptă, dar fiind toate puse acolo, s-a creat percepția unui pericol social mai mare decât este în mod real, motiv pentru care inculpatul se află în pușcărie de șapte luni de zile, pentru că nu au fost respectate normele procedurale”, a susținut avocatul Stegarului Dac, citat în încheierea de ședință din data de 12 noiembrie 2024.

Motivarea: „Ignorarea competenței ar face inutilă existența celor șase parchete”

Pe data de 28 noiembrie 2025, Judecătoria Sectorului 4 a anulat toate probele administrate de procurori în dosarul lui Cezar Avrămuță administrate după data de 31 martie 2025, care priveau infracțiunea de ultraj pe motiv că a fost anchetat de un parchet care nu avea competență materială.

Hotărârea nu este definitivă, fiind contestată pe rolul Tribunalului București.

Iată argumentele judecătorului din Încheierea din data de 28 noiembrie 2025:

• „Judecătorul de cameră preliminară reține că este întemeiată cererea inculpatului privind depășirea limitelor competenței teritoriale de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, prin raportare la cronologia actelor procesuale care vizează sesizarea organului de urmărire penală și parcurgerea etapelor procesuale obligatorii specifice urmăririi penale. (…)
• Judecătorul de cameră preliminară reține că în cauză procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a încălcat procedura de verificare a competenței organului de urmărire penală reglementată expres în art. 58 alin. (1) și alin. (2) Cod procedură penală, extinzându-și în mod nelegal competența teritorială pentru a realiza efectuarea urmăririi penale în cauză cu privire la fapte presupus săvârșite în Sectorul 4 al Municipiului București (fapta din 31.03.2025), respectiv în Sectorul 5 al Municipiului București (fapta din 26.04.2025). (…)
• Examinarea competenței organului de urmărire penală la primirea sesizării presupune efectuarea de verificări cu privire la competența funcțională, după materie, după calitatea persoanei sau cea teritorială.
• În oricare dintre aceste situații, procurorul are obligația de a dispune, de îndată, prin ordonanță, declinarea de competență și trimiterea cauzei procurorului competent, determinat potrivit regulilor care reglementează competența materială, personală sau teritorială.
• Constatarea de către procuror a necompetenței de a efectua urmărirea penală (materială, după calitatea persoanei sau teritorială) se realizează, inclusiv, cu ocazia examinării sesizărilor privind infracțiuni pentru care este obligatorie efectuarea urmăririi penale de către acesta (cum este cazul infracțiunii de ultraj). (…)
• Este adevărat că regula comportă două derogări prevăzute în mod expres de lege, cazurile urgente (art. 60 Cod procedură penală) și extinderea competenței teritoriale (art. 59 Cod procedură penală), însă niciunul dintre acestea nu era incident în cauză.
•  În speță, situația extinderii competenței teritoriale putea privi efectuarea unor acte de urmărire penală cu privire la infracțiunile pentru care procurorul fusese sesizat în mod legal (de exemplu, efectuarea unei percheziții domiciliare pe raza altui sector cu privire la infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 371 alin. (1) Cod penal pentru care organele de cercetare penală din cadrul Secției 1 Poliție s-au sesizat din oficiu la data de 17.03.2025), iar nu extinderea urmăririi penale cu privire la orice alte fapte presupus săvârșite de inculpat pe raza altor sectoare din cuprinsul municipiului București.
• Pentru aceste din urmă fapte și organul de urmărire penală are obligația de a aplica în mod corespunzător în cursul urmăririi penale dispozițiile privitoare la reunirea cauzelor astfel cum prevăd dispozițiile art. 63 alin. (1) Cod procedură, premisa fiind că există o sesizare legală a altui organ de urmărire penală.
• Interpretare diferită, în sensul că un organ de urmărire penală ar putea efectua acte de urmărire penală cu privire la orice nouă infracțiune, ar conduce la o diluare completă a competenței teritoriale la nivelul sectoarelor municipiului București, care ar face inutilă existența celor șase parchete.
• În orice caz, actul în baza căruia un organ de urmărire penală își extinde competența asupra unei cauze care în mod legal este de competența unui alt organ judiciar este ordonanța de reunire a cauzelor, dispusă și motivată de procurorul competent să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală în cauza reunită, în lipsa căreia, legalitatea actelor de urmărire penală este afectată.
• În caz de reunire premisa este că pluralitatea de cauze se află înregistrate pe rolul uneia sau mai multor unități de parchet competente să efectueze urmărirea penală.
• Din analiza actelor de procedură și a probelor care sunt atașate, nu reiese că ar fi existat o afectare a anchetei sau a procesului cu suficientă substanță pentru a extinde competența, chiar teritorială. (…)
• Atingerea adusă bunei desfășurări a procesului penal și echitabilității procedurilor a produs o vătămare procesuală evidentă inculpatului, vătămarea fiind una identificată în cursul urmăririi penale nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor de urmărire penală și nu poate fi restabilită decât prin reluarea cursului firesc al urmăririi penale din momentul specificat de art. 58 alin. (1) și alin. (2) Cod procedură penală, cu obligația stabilită în sarcina organului de urmărire penală ca subsecvent verificării competenței să își decline competența către parchetele competente teritorial”, notează magistratul de la Judecătoria Sectorului 4.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro