Cum și-a schimbat China strategia națională după conflictul din Ucraina și ce oportunități exploatează în sectorul energetic
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) din China și Administrația Națională a Energiei (NEA) au publicat în comun, la începutul lunii, o declarație în care anunțau planuri de accelerare a integrării inteligenței artificiale (IA) în sectorul energetic, potrivit Forbes.
Cuprins:
Cu obiectivul de a atinge o aplicare pe scară largă până în 2027, noua strategie a Chinei privind IA urmărește să consolideze poziția țării ca lider mondial în aplicațiile de inteligență artificială din sectorul energetic până în 2030.
Acesta este doar un aspect al efortului Chinei de a conduce dezvoltarea tehnologiilor energetice prin intermediul IA, punând accent pe tehnologiile de energie regenerabilă de ultimă generație, atât pentru uz intern, cât și pentru export, pentru a-și asigura o poziție de lider în tranziția energetică.
Pentru China, consumul de energie bazat pe IA reprezintă o oportunitate de a domina pe termen lung atât aprovizionarea, cât și utilizarea acestei tehnologii de vârf.
Poziția Chinei în domeniul energiei
De la preluarea mandatului în 2013, președintele chinez Xi Jinping a acordat o prioritate constantă securității energetice în strategia de dezvoltare a țării. De la izbucnirea războiului Rusia-Ucraina, în 2022, China și-a accelerat eforturile pentru a atinge independența energetică.
După ce și-a pierdut Uniunea Europeană ca principală piață de consum, Rusia s-a orientat spre Beijing pentru a compensa scăderea veniturilor din petrol și gaze. Acest lucru i-a adus Chinei beneficii pe termen scurt, deoarece și-a consolidat securitatea energetică prin importuri de petrol și gaze la prețuri reduse.
În august 2025, China era în continuare cel mai mare cumpărător mondial de combustibili fosili ruși, reprezentând 40% din veniturile Rusiei din exporturi. Dintre achizițiile Chinei, 58% erau importuri de țiței, urmate de 15% cărbune, 12% gaze prin conducte și 10% produse petroliere.
În ciuda avantajelor pe termen scurt ale energiei mai ieftine provenite din Rusia, China rămâne prudentă în privința dependenței de Moscova și este la fel de dornică să-i limiteze influența strategică.
Războiul dintre Rusia și Ucraina, precum și instabilitatea din Orientul Mijlociu au evidențiat vulnerabilitatea rutelor de transport ale petrolului și gazului chinez în fața conflictelor geopolitice și a interferențelor externe.
Ca răspuns, Beijingul a plasat energiile regenerabile în centrul strategiei sale de securitate energetică pe termen lung, legându-le atât de creșterea economică, cât și de obiectivele de reducere a emisiilor.
Beijingul se poziționează drept lider mondial în inovația tehnologică ecologică și continuă să accelereze adoptarea acesteia, înregistrând o creștere de 25% a producției de energie eoliană și solară între 2024 și 2025.
Cu toate acestea, energiile regenerabile sunt încă insuficiente pentru a satisface cererea tot mai mare a țării.
Uriașul sector manufacturier chinez, alături de creșterea consumului energetic al gospodăriilor indică faptul că nu se preconizează o stabilizare a cererii în viitorul apropiat. Este esențial de subliniat că această țară continuă să depindă în mare măsură de energia străină provenită de la diverși furnizori de stat.
Ce poate aduce inteligența artificială sectorului energetic chinez
În declarația lor comună, NDRC și NEA au schițat obiectivele de implementare pentru promovarea dezvoltării și utilizării de înaltă calitate a IA în sectorul energetic.
„IA cu caracteristici chinezești” înseamnă clar utilizarea acesteia pentru a rezolva problemele de sarcină de bază și pentru a acționa ca un multiplicator de forță în întreaga industrie energetică chineză.
Raportul descrie ambițiile de integrare a IA în sectoarele hidroenergetic, nuclear, termic, petrolier, al gazelor și al cărbunelui.
În domeniul energiei hidroelectrice, NDRC și NEA subliniază construirea de proiecte în regiuni reci și situate la altitudini mari, precum și în bazine hidrografice complexe.
Se așteaptă ca IA să îmbunătățească precizia prognozelor meteorologice și hidrologice combinate, să optimizeze luarea deciziilor și să faciliteze întreținerea stațiilor.
În mod similar, în industria energiei termice, aplicațiile IA se concentrează pe îmbunătățirea gestionării combustibilului și a controlului operațional, pe facilitarea întreținerii echipamentelor și pe accelerarea construcției centralelor, pentru a obține rezultate mai eficiente și mai fiabile.
În cazul energiei nucleare, implementarea inteligenței artificiale se va concentra pe consolidarea sistemelor de sprijin pentru siguranță.
Acestea includ mecanisme de avertizare timpurie, trasabilitate și analize operaționale, precum și procese automatizate de pornire și oprire. De asemenea, se prevede ca IA să acționeze ca un consilier tehnic, avansând cercetarea în domeniul fuziunii nucleare controlate.
Cursa dintre SUA și China pentru supremația în domeniul IA
Inovația în domeniul inteligenței artificiale este unul dintre cele mai cruciale și competitive domenii pentru dezvoltarea economică și securitatea națională, iar intenția Chinei de a o aplica în energiile regenerabile a scos în evidență un nou câmp de competiție.
China și-a demonstrat deja eforturile agresive de a-și vinde tehnologia verde de bază, inclusiv panouri solare și turbine eoliene. Țări precum Mexic, Bangladesh, Africa de Sud și Nigeria au cumpărat cu entuziasm surplusurile de tehnologie solară chinezească.
Eforturile Chinei de a integra pe scară largă IA ca multiplicator de forță pentru tehnologiile sale energetice - cu obiectivul de a realiza o integrare generalizată până în 2027 și de a atinge conducerea globală până în 2030 - ridică riscul ca Washingtonul să piardă controlul asupra viitorului energetic mondial, în timp ce o bază tot mai mare de state înfometate de energie se orientează spre Beijing.
Statele Unite rămân lider mondial în producția de cipuri de IA și în dezvoltarea modelelor, dar implementarea pe scară largă a acestor tehnologii a fost întârziată, în special în serviciile publice și infrastructură, domenii asupra cărora China își concentrează atenția.
Energia regenerabilă trebuie recunoscută drept un front critic în competiția globală pentru IA, care nu se referă doar la prestigiu și inovație științifică, ci și la securitatea națională.
În prezent, capacitatea americană de energie regenerabilă este mult în urma celei a Chinei. Această diferență este cu atât mai îngrijorătoare având în vedere opoziția administrației Trump față de dezvoltarea energiilor regenerabile, un factor care alimentează competiția dintre China și SUA.
O integrare mai amplă a inteligenței artificiale (IA) în energiile regenerabile americane ar putea ajuta la reducerea acestui decalaj prin optimizarea programelor de producție, perfecționarea designului echipamentelor, reducerea costurilor și îmbunătățirea performanței generale.
Mai multe companii americane din domeniul energiei regenerabile, precum Constellation Energy, Google și Duke Energy, au început procese de integrare. Deși aceste inițiative sunt promițătoare, majoritatea se află departe de maturitatea necesară în domeniul IA.
Costurile inițiale ridicate, cunoștințele tehnice limitate și strategiile de investiții fragmentate au dus la programe-pilot dezamăgitoare, descurajând astfel adoptarea pe scară largă.
Un raport recent al Boston Consulting Group a subliniat că aceste eșecuri se datorează mai puțin tehnologiei în sine și mai mult investițiilor inadecvate sau prost direcționate. Companiile private vor continua să fie forța motrice în această etapă critică, acționând ca parteneri-cheie pentru integrarea IA în metodele de generare a energiei și în rețeaua electrică.
Calea de urmat presupune tratarea IA nu ca pe un complement experimental sau o soluție universală pentru probleme structurale. Este necesară o temperare a așteptărilor: IA în sectorul energetic devine tot mai mult un multiplicator de forță, un instrument strategic care maximizează veniturile, eficientizează producția și contribuie la atingerea dominației energetice.
Paradoxal, cel mai bun lucru pentru Statele Unite ar putea fi tocmai moderarea așteptărilor privind IA înainte de o aplicare pe scară mai largă.
Strategia americană privind IA se bazează în esență pe convingerea că investițiile masive pot stimula productivitatea și reduce cheltuielile sub formă de salarii, pierderi și alte costuri generale. Strategia chineză, în schimb, constă în reinvestirea în resursele energetice pe care IA le consumă rapid și redistribuirea lor între sisteme cu șanse mai mici de transformare revoluționară.
În timp ce investițiile excesive ale SUA în IA riscă să supraestimeze avantajele acestei tehnologii și să creeze o bulă în care creșterea productivității nu justifică investițiile, modelul chinez riscă să se confrunte cu dificultăți din cauza lipsei de rentabilitate pe termen scurt și mediu și a dependenței de optimizări și progrese tehnologice care nu sunt garantate.
Nu este clar cine conduce în prezent cursa pentru IA - și cu atât mai puțin care model este superior - însă factorii de decizie americani ar trebui, cel puțin, să fie conștienți că nu trebuie să măsoare succesul Chinei după propriile lor criterii de succes. Acest lucru ar face ca IA americană să fie prea încrezătoare în victorie.
