Criza dintre Slovacia și Ucraina poate duce la o scumpire a curentului în România în perioada următoare

Într-o analiză publicată miercuri, 24 februarie, acesta susține că, dincolo de justificarea oficială, gestul are o puternică dimensiune politică și reprezintă o formă de presiune într-un moment în care sistemul energetic ucrainean este vulnerabil și afectat de atacuri repetate asupra infrastructurii.

El a precizat că, în ianuarie 2026, Ucraina a importat 894 GWh de energie electrică, dintre care aproximativ 159,8 GWh (17–18%) au provenit din Slovacia. Deși, susține Chisăliță, ponderea nu pare majoră într-un sistem de mari dimensiuni, în condițiile unor deficite de ofertă de până la 30%, acești megawați pot face diferența între stabilitate și întreruperi controlate. Oprirea strictă a energiei de urgență ar crește vulnerabilitatea în momente critice, însă restrângerea și a fluxurilor comerciale ar avea efecte mai ample asupra pieței regionale.

Potrivit lui Chisăliță, sunt conturate trei scenarii: unul cu impact limitat, în care Ucraina compensează prin România, Polonia și Ungaria; unul cu impact major, dacă dispar și exporturile comerciale, ceea ce ar duce la creșterea costurilor și a volatilității inclusiv în România; și un scenariu de escaladă regională, dacă și Ungaria reduce fluxurile, presiunea mutându-se masiv pe România și Polonia. În acest context, România, care asigură aproximativ 17% din importurile Ucrainei, ar putea prelua parțial golul lăsat de Slovacia, cu efecte marginale dar sensibile asupra prețurilor, mai ales în orele de vârf pe piața pentru ziua următoare.

Pentru Bratislava, energia devine instrument de negociere în disputa privind tranzitul petrolului rusesc. Mesajul transmis este unul de reciprocitate strategică: dacă Slovacia și Ungaria sunt afectate pe petrol, Ucraina poate resimți presiune pe electricitate. Episodul arată că interconectarea energetică poate deveni vulnerabilitate geopolitică, iar piața liberă funcționează doar până la limita interesului politic.

Pe termen scurt, Ucraina poate compensa pierderea, însă costurile vor crește, iar pe termen lung energia se confirmă ca instrument diplomatic. În acest context, România are oportunitatea de a-și valorifica avantajul energetic pentru a trece de la statutul de beneficiar la cel de furnizor de securitate în Europa.

„Dar pentru aceasta trebuie acțiune. Altfel, România poate pierde o oportunitate strategică majoră de a-și consolida poziția ca actor influent în cadrul Uniunii Europene. Dacă România ratează acest deceniu, resursele vor fi prinse exclsuiv în contracte comerciale, iar țara va rămâne un actor periferic într-o regiune unde alții își vor asuma roluri de coordonare”, a conchis

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE