Nuclearelectrica este al treilea producător de energie al țării, cu circa 18% din curentul electric folosit în România.
Compania folosește pulberea de uraniu la producerea de combustibil nuclear. Compania achiziționa pulberea de la Compania Națională a Uraniului (CNU), care îl extrăgea din două exploatări aflate în județul Suceava și îl prelucra la Feldioara, în județul Brașov.
Nuclearelectrica a reziliat în decembrie 2015 contractul cu CNU, iar apoi a achiziționat materia primă de la compania canadiană Cameco. Acest lucru a dus la colapsul CNU, iar angajații săi au acuzat statul și Nuclearelectrica de situația financiară.
După ce a constatat că producătorul de energie a cumpărat ”pulbere sinterizabilă de UO2 din import, prin exceptare de la aplicarea prevederilor legale privind achizițiile publice”, Curtea de Conturi a solicitat Autorității Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) să verifice legalitatea achizițiilor din perioada 2016-2017.
Ce spune Nuclearelectrica
Producătorul de energie susține că are dreptul de a acorda direct contracte de achiziții.
Nuclearelectrica susține că prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică nu se aplică ”pentru contractul care are ca obiect cumpărarea de energie, de produse energetice ale industriei extractive sau de alţi combustibili destinaţi producţiei de energie”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ca2f1fa8485bebda536629acb744900d.jpg)
Compania mai spune că a atacat măsura dispusă de Curtea de Conturi în instanță, care a suspendat deja concluziile autorității de control.
”Instanța de judecată a admis cererea de suspendare a măsurii Curții de Conturi, ceea ce înseamnă că instanța a apreciat că exista indicii de nelegalitate a măsurii dispuse de Curtea de Conturi”, arată Nuclearelectrica, pentru Libertatea.
Bonusuri de performanță pentru rezultate slabe
Curtea de Conturi mai spune că, în 2015-2016, societatea a acordat bonusuri de performanță fostei conduceri, în frunte cu Daniela Lulache, deși profitul din exploatare nu s-a ridicat la nivelul din planul de management, fiind realizat doar ”46,6% în 2015, 40,4% în 2016 și de 32,8% în 2017”.
Compania susține însă că aceste bonusuri acordate fostei conduceri au fost aprobate de acționari. Mai mult, și acest aspect constatat și raportat de Curtea de Conturi a fost contestat de Nuclearelectrica în instanță.
”SNN a solicitat anularea acestei măsuri dispuse de Curtea de Conturi, pe rolul Curții de Apel București fiind înregistrat dosarul nr. 6481/2/2018”, precizează compania.
Credit de 4 milioane de lei
O altă acuză adusă de Curtea de Conturi este că Nuclearelectrica a acordat un credit de 4 milioane de lei către Energonuclear, o firmă pe care o deține și care ar trebui să se ocupe de realizarea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4707bf656424ee7440dff5b0eef7fd60.jpg)
Curtea de Conturi susține că Nuclearelectrica nu are ca obiect de activitate acordarea de credite, iar Energonuclear nu are autorizație de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) pentru derularea de activități de profil.
Nuclearelectrica susține că a acordat acest credit în calitatea sa de acționar unic, având aprobarea Consiliului de Administrație și a Adunării Acționarilor.
Mai mult, afirmă că Energonuclear, în calitate de companie de proiect pentru Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă, prin raportare la activitățile aferente acestei calități, nu necesită autorizație de la CNCAN.
”SNN a solicitat anularea acestei decizii a Curții de Conturi, pe rolul Curții de Apel București fiind înregistrat dosarul nr. 6471/2/2018 având ca obiect acțiunea în anularea măsurii dispuse”, potrivit Nuclearelectrica.
Majorare de capital nerealizată
Curtea de Conturi a mai acuzat Nuclearelectrica că nu a realizat o majorare de capital cu 194.000 de lei, contravaloarea unor alocări bugetare.
Compania sustine ca majorarea de capital a avut loc deja in 2015.
Producătorul de energie susține că instanța urmează să se pronunțe și asupra acestui aspect consemnat în raportul Curții de Conturi, dosarul fiind tot la Curtea de Apel București.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_96437593eeeb60a6f231a26717497edd.jpg)
Citește și:
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_27831898cfe6ae42cf4f70a5bef3257e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_025d2a8654454d719429b7d76fc16abe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_58cfc43df693e5f5c74a2767ccabb22f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_e7c1d9fdb66638470529e5b90a427463.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_46265a7a9fdabe17d0be1ebfdc68e742.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e8742afdfb66cae8a19d9391717018be.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_43a8d005a93c14c1e00488242782b987.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_388e8a4159bf8d575fe2e920db184271.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_b2e69f9453f4319ac40ca2eea1f237c4.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.