Festivalul din România care a plantat peste 85.000 de copaci în șase ediții: „Când ai în nume «CODRU», nu prea ai voie să tratezi natura ca pe un simplu decor”

„CODRU a apărut în 2019, când împreună cu Darius Tapalagă, Marius Bunei și Cristian Bucureștianu, am venit cu o idee care atunci era foarte simplă: putem să construim un festival care aduce oamenii împreună, dar care, în același timp, dă ceva înapoi locului și comunității din care face parte? De aici a început totul”, povestește Victor Balaniuc, co-fondator și general manager CODRU Festival. 

Ajuns la cea de-a șasea ediție, event-ul va fi organizat în Pădurea Verde din Timișoara, în perioada 28-30 august 2026. Pe lângă numele sonore din lineup, precum Gipsy Kings featuring Tonino Baliardo, S.A.R.S., Ternipe, Alternosfera, Subcarpați sau Lupii lui Calancea & Surorile Osoianu, publicul va descoperi instalații artistice, dar și activități pentru toate vârstele, zone dedicate comunității, sustenabilității și artei contemporane, elemente care au definit identitatea CODRU încă de la prima ediție, după cum apare notat în comunicatul oficial.

„Fiecare bilet cumpărat înseamnă un copac plantat”

Victor are o vastă experiență în industria evenimentelor, începută încă de la 14 ani, când a organizat un revelion pentru prieteni și colegi. „La 16 ani mi-am vândut pianul, mi-am cumpărat o stație și două boxe și mi-am deschis prima firmă de sonorizări și organizare de evenimente. Privind în urmă, aparent n-a fost chiar cea mai proastă investiție. Mai târziu am studiat Events Management la University of Greenwich, în Londra, și am continuat să lucrez în industria de evenimente, inclusiv la proiecte foarte mari din România, precum UNTOLD sau Neversea. Primul mare proiect dezvoltat de mine și de partenerul meu, Darius Tapalagă, a fost Front Row Events. Organizam turnee internaționale de stand-up comedy pentru românii din diaspora”, își aduce el aminte.  

Anii de muncă în domeniu și-au spus cuvântul atunci când CODRU a prins contur, cu o misiune clară, legată de natură și de ideea că trebuie să învățăm să avem mai multă grijă de locurile în care trăim, după cum precizează. „Am vrut să folosim muzica și cultura ca să aducem oamenii împreună și, odată ce i-am adus împreună, să transformăm energia asta în ceva concret. De aici vine inclusiv principiul nostru: fiecare bilet cumpărat înseamnă un copac plantat. La prima ediție nu cred că ne imaginam exact unde vom ajunge. Aveam însă convingerea că oamenii vor rezona cu ideea. Și au făcut-o mult mai mult decât ne-am fi imaginat.” 

Un proiect local și o comunitate care crește

Prima ediție CODRU a avut loc în 2019, în Pădurea Bistra, lângă Timișoara. „Am pornit ca un festival local, cu 10.000 de participanți, iar la ediția din 2025 am avut peste 100.000 de participări în cele trei zile”, explică Balaniuc pentru Libertatea. În 2020 a venit pandemia, iar festivalul a stat doi ani în stand-by, continuă el. „Pentru un proiect atât de tânăr, putea foarte ușor să însemne sfârșitul. În 2022 am reușit însă să-l repornim, iar atunci au venit peste 25.000 de festivalieri. Cred că acela a fost momentul în care ne-am dat seama că proiectul devenise deja mai mare decât echipa care îl pornise. Exista o comunitate care îl voia în fiecare an.”

În ziua de azi, continuă organizatorul, CODRU nu mai înseamnă doar trei zile de festival, ci evenimente de plantare, proiecte culturale, intervenții artistice, educație, voluntariat, proiecte pentru tineri, pentru studenți, elevi, proiecte sociale și acțiuni pe care le desfășoară pe tot parcursul anului. „Pentru ediția a șasea vrem, bineînțeles, să creștem din nou experiența de festival, dar fără să pierdem lucrurile care au făcut din CODRU ceea ce este. Pe 28-30 august ne întoarcem în Pădurea Verde din Timișoara și ne dorim ca oamenii să aibă trei zile în care să fie cu adevărat prezenți, să asculte muzică live, să descopere arta, să stea în natură, să vină cu prietenii sau cu copiii și să plece de acolo cu niște amintiri reale. Într-o perioadă în care stăm foarte mult cu ochii într-un ecran, trei zile în care chiar ești acolo, cu oamenii tăi, încep să fie un lux”, subliniază Victor.

De la Pădurea Verde la topul festivalurilor europene

În 2026, festivalul are loc în Pădurea Verde, în zona fostei grădini zoologice din Timișoara. Pentru organizatori, menționează cofondatorul, a fost o schimbare foarte importantă. „Ne-a adus, într-un fel, mai aproape de oameni și, în același timp, mai aproape de oraș. Publicul a primit cu greu vestea mutării festivalului, dar după prima ediție din Pădurea Verde a înțeles și a simțit că e același CODRU, doar o altă locație, unde infrastructura ne permite să le oferim un cadru mai sigur și mai sănătos. Avem natura de care festivalul are nevoie, dar suntem într-o zonă foarte accesibilă pentru timișoreni și pentru cei care vin din afara orașului. În același timp, locația vine cu foarte multă responsabilitate. Când ai în nume „CODRU” și faci festivalul într-o pădure, nu prea ai voie să tratezi natura ca pe un simplu decor.”

CODRU a primit apreciere și în plan internațional și a fost inclus în TOP 10 festivaluri de dimensiune medie din Europa, recunoaștere care-i bucură foarte tare pe cei care au implementat conceptul. „Să vezi un proiect pornit în 2019 lângă Timișoara evaluat alături de unele dintre cele mai bune festivaluri europene este un moment în care îți permiți câteva secunde să te uiți în urmă și să spui: „OK, am făcut și ceva bine”. Dar recunoașterea aceasta nu este doar a noastră. Este a echipei, a voluntarilor, a partenerilor și mai ales a oamenilor care au venit la CODRU și au crescut festivalul împreună cu noi.”

„La CODRU nu vii doar să vezi ceva. Vii să trăiești ceva”

-Libertatea: Victor, cum ai descrie festivalul cuiva care nu a auzit de el sau care nu a fost niciodată la voi?
-Victor Balaniuc: I-aș spune că este greu să înțelegi CODRU doar uitându-te la lineup. Sigur că muzica este foarte importantă, dar CODRU este starea creată în jurul ei. E momentul în care mergi de la un concert la o instalație de artă, te oprești undeva sub copaci, te întâlnești cu niște oameni pe care nu i-ai mai văzut de mult, descoperi un artist pe care nu-l știai și, câteva ore mai târziu, dansezi la o piesă pe care o știe toată lumea. E muzică, artă și natură, dar mai ales sunt oamenii dintre ele. Și cred că aici e diferența: la CODRU nu vii doar să vezi ceva. Vii să trăiești ceva.

-Cum a crescut festivalul de la prima ediție și până astăzi? Care sunt cele mai mari schimbări pe care le-ai observat?
-Cea mai vizibilă schimbare sunt, evident, cifrele. Am pornit ca un festival local, cu 10.000 de participanți, iar la ediția din 2025 am avut peste 100.000 de participări în cele trei zile. CODRU este astăzi și membru al YOUROPE (asociația care reunește cele mai importante festivaluri din Europa) și a ajuns de 3 ori în TOP 10 festivaluri la European Festival Awards, la categoria dedicată festivalurilor de dimensiuni medii. Este cea mai mare recunoaștere a muncii și a efortului nostru, posibilă. Dar, pentru mine, schimbarea cea mai interesantă nu o reprezintă cifrele de la intrare, ci faptul că au apărut oamenii care spun „ne vedem la CODRU” fără să mai întrebe cine cântă. Familii care revin, copii care au crescut cu festivalul, voluntari care revin an după an, oameni care vin la plantări și apoi îi întâlnim din nou la festival. În momentul acela înțelegi că nu mai construiești doar un eveniment. Construiești o tradiție.

-Care sunt cele mai mari provocări în organizarea unui astfel de festival?
-Un festival este unul dintre acele proiecte în care publicul vede rezultatul final, dar în spate  există mii de decizii care trebuie să funcționeze simultan: artiști, producție, logistică, scenotehnică, autorizații, securitate, financiar, marketing, parteneri, acces, transport, furnizori, echipe și încă vreo câteva lucruri care sigur îmi scapă acum. Ca să dau o dimensiune: la o ediție lucrează peste 1.000 de oameni, dintre care aproximativ 500 sunt voluntari. Practic, în cele trei zile, CODRU devine un oraș temporar cu propria lui administrație. Și peste toate acestea există un element pe care încă nu am reușit să-l punem sub contract, condițiile meteo  Cred însă că adevărata provocare este să crești fără să pierzi identitatea proiectului. E destul de ușor să spui „vrem mai mult”. Întrebarea sănătoasă este: mai mult din ce și cu ce preț? Noi încercăm în fiecare an să facem CODRU mai bun, nu doar mai mare.

Concerte și experiențe pentru toate generațiile

-Lineup-ul CODRU combină artiști internaționali cu nume foarte diferite din România. Cum construiți această combinație și ce criterii contează cel mai mult când alegeți artiștii?
-Nu construim lineup-ul ca pe un playlist în care toate piesele trebuie să semene între ele. Din contră. CODRU a avut mereu public foarte diferit, iar asta ne place. Vrem să existe artiști pe care îi aștepți de luni de zile, dar și concerte la care ajungi poate din întâmplare și de unde pleci spunând „cum de nu-i știam până acum?”. Anul acesta avem Gipsy Kings, S.A.R.S., Ternipe, Alternosfera, Subcarpați, Puya, Lupii lui Calancea & Surorile Osoianu, Damian & Brothers, E-AN-NA, Robin and the Backstabbers și mulți alți artiști pe cele 5 scene ale festivalului. Sunt stiluri și generații diferite, dar asta este intenția. Încercăm să construim o poveste pe parcursul celor trei zile, nu doar o listă de nume. Să descoperi, să cânți ceva ce știi de zece ani și să ajungi seara într-un loc în care poate n-ai fi crezut că o să dansezi.

-Ce se întâmplă la CODRU în afară de muzică? Și care sunt câteva aspecte pe care oamenii ar fi bine să nu le rateze la ediția din 2026?
-Foarte multe, iar asta este una dintre părțile mele preferate din CODRU. Avem artă contemporană, instalații, proiecte realizate împreună cu artiști și studenți, workshop-uri, activități pentru copii și familii, zone de relaxare și intervenții care folosesc chiar pădurea ca parte din experiență. Pentru ediția aceasta am dezvoltat unul dintre cele mai ample proiecte de artă CODRU de până acum. Mai multe instalații au fost lucrate timp de luni de zile împreună cu studenți și artiști și sunt construite în mare parte din materiale reciclabile. Sfatul meu este foarte simplu, nu alergați doar de la o scenă la alta. Luați-vă timp să vă pierdeți puțin prin CODRU. Uneori acolo găsești cele mai faine lucruri.

-Cui i se adresează festivalul? Cine este publicul vostru și cel pe care îl așteptați să vină aici?
-Uneori spunem că publicul CODRU are între câțiva ani și… foarte mulți ani. La început era firesc să avem predominant tineri. Astăzi vedem adolescenți, studenți, oameni de 30-40 de ani care vin cu gașca, părinți care vin cu copiii și chiar mai multe generații din aceeași familie. Pentru mine aceasta este una dintre cele mai frumoase evoluții ale festivalului. Nu cred că trebuie să te încadrezi într-o anumită categorie ca să vii la CODRU. Trebuie doar să-ți placă ideea de muzică, natură, oameni și trei zile petrecute altfel.

„Organizăm anual acțiuni de împădurire în care vin mii de oameni”

-CODRU a devenit un festival mare, dar își păstrează identitatea legată de natură. Cum reușiți să împăcați publicul numeros care ajunge aici, producția de festival și protejarea Pădurii Verzi?
– Este probabil una dintre cele mai mari responsabilități pe care le avem. Un festival de dimensiunea CODRU presupune inevitabil infrastructură și un flux foarte mare de oameni, iar noi nu vrem să pretindem că acest lucru nu are impact. Important este să-l reducem cât mai mult și să gândim producția pornind de la locul în care ne aflăm, nu să forțăm locul să se adapteze festivalului. 

De aceea lucrăm cu soluții de reutilizare și colectare, construim cât mai responsabil infrastructura temporară, folosim materiale reciclabile în proiectele de artă și, mai ales, continuăm în afara festivalului acțiunile de regenerare și plantare. Pentru noi există o regulă simplă: dacă natura ne găzduiește, trebuie să avem grijă de ea și după ce se sting luminile scenelor.

-Natura este parte din identitatea CODRU încă de la început. De ce a fost important ca festivalul să aibă și un impact ecologic? Ce înseamnă componenta ecologică a festivalului și ce schimbare vreți să producă în comunitate?
-Pentru că altfel CODRU ar fi fost doar un nume frumos. Ideea de la care am pornit a fost tocmai că un festival poate să transforme energia unei comunități în ceva care continuă să existe după eveniment. Cel mai concret exemplu este mecanismul nostru prin care fiecare bilet cumpărat înseamnă un copac plantat. Organizăm anual acțiuni de împădurire în care vin mii de oameni, inclusiv foarte multe familii cu copii. Și asta mi se pare poate chiar mai important decât numărul final de copaci. Când un copil plantează un copac cu propriile mâini, relația lui cu ideea de „a proteja natura” nu mai este o lecție într-o carte. A făcut efectiv ceva. Știe unde este copacul lui. Nu cred că schimbi mentalități printr-un slogan. Le schimbi prin experiențe repetate.

-Câți copaci au fost plantați până acum prin proiectele CODRU și care este următorul obiectiv în această direcție?
-Am trecut de 85.000 de copaci plantați prin acțiunile CODRU. Cifra ne bucură, evident, dar nu vrem să devină doar un contor pe care îl actualizăm din când în când. Obiectivul este să continuăm. Să plantăm în fiecare an, să creștem pădurea CODRU și să aducem din ce în ce mai mulți oameni alături de noi. 

„Schimbarea mare se face, de fapt, din foarte multe schimbări mici”

-Ce înseamnă CODRU pentru Timișoara și cum credeți că a contribuit festivalul la dezvoltarea orașului?
-CODRU s-a născut aici și cred că relația cu Timișoara este foarte importantă pentru identitatea lui. Un festival mare aduce oameni în oraș, generează consum în restaurante, hoteluri, transport și servicii și contribuie la imaginea culturală a locului. Dar eu cred că impactul cel mai valoros este cel care se construiește în timp. Lucrăm cu artiști, studenți, voluntari, furnizori, instituții, ONG-uri și companii locale. Creăm contexte în care tinerii pot să învețe, să lucreze și să-și prezinte creațiile. Și, foarte important, aducem oameni din alte orașe și din alte țări care ajung să asocieze Timișoara cu o experiență pe care vor să o repete. Mi-aș dori ca, în timp, CODRU și Timișoara să devină genul acela de asociere care vine natural: spui unul și te gândești și la celălalt.

-Crezi că în urma inițiativei voastre se schimbă ceva și cu oamenii care aleg să vină la voi? Devin mai conștienți de impactul pe care îl pot avea asupra mediului?
-Cred că da, dar nu ne place să ne poziționăm în postura de profesori care le spun oamenilor cum ar trebui să trăiască. Noi putem să creăm contexte. Putem să facem posibil ca un bilet la festival să devină un copac. Putem să invităm oamenii la plantare. Putem să le arătăm copiilor cum se plantează. Putem să construim artă din materiale care altfel ar fi devenit deșeuri. Putem să arătăm că distracția și responsabilitatea nu se exclud. Dacă cineva pleacă de la CODRU și data viitoare se gândește de două ori înainte să arunce ceva pe jos sau vine cu copilul la următoarea plantare, pentru noi contează. Schimbarea mare se face, de fapt, din foarte multe schimbări mici.

-Festivalul vorbește despre anumite valori și despre o anumită relație între oameni, cultură și natură. Care sunt aceste valori și ce reprezintă ele pentru CODRU?
-Cred că toate se pot reduce la câteva lucruri foarte simple: comunitate, responsabilitate, autenticitate, cultură și grijă față de ceea ce rămâne după noi. CODRU este despre bucurie, în primul rând. Nu vrem să transformăm un festival într-o lecție permanentă despre cum trebuie să salvăm planeta. Oamenii trebuie să vină să danseze, să râdă, să cânte și să se simtă bine. Dar credem că poți să faci toate lucrurile astea și responsabil. Poți să te distrezi și să plantezi. Poți să aduci zeci de mii de oameni împreună și în același timp să vorbești despre natură. Poți să faci entertainment și cultură fără să le pui în două cutii diferite. Pentru mine, CODRU este exact întâlnirea dintre lucrurile astea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro