Glenn Corn, fost oficial CIA și profesor la Institutul de Politică Mondială, despre puterea reală a lui Putin la nivel global: „Nu mai are capacitatea să-și apere aliații” 

Specialist în Rusia, Glenn Corn este fost expert senior în cadrul CIA și a lucrat timp de 34 de ani în comunitățile de informații, apărare și afaceri externe ale SUA, dintre care aproape 21 de ani la CIA. În timpul carierei sale la CIA, Glenn a ocupat funcția de șef de stație în mai multe țări și a deținut funcții- cheie de conducere la sediul central al CIA. În prezent, Glenn Corn este directorul general al Great South Bay și profesor asociat la Institutul de Politică Mondială din Washington D.C.
Glenn Corn are o diplomă de master în Limba și Literatura Rusă și Studii Eurasiatice, diplomă obținuță la American University în Washington D.C. A făcut studiile universitare la Universitatea Hofstra din New York, luându-și diplomă de licență în Limba și Studii Ruse în 1988. 

„Răspunsul Europei la problema Iranului este lipsit de viziune”

În opinia fostului înalt oficial american, „în cazul în care campania SUA-Israel reușește să submineze actualul regim iranian și deschide ușa pentru ca Iranul să fie condus de un guvern care nu este anti-occidental și care este deschis la relații mai strânse cu SUA, acest lucru îl va afecta pe Putin. Războiul a demonstrat, de asemenea, încă o dată, că Putin are o capacitate limitată de a-și ajuta aliații. 

La fel ca în cazul Venezuelei și al Siriei, el nu este în măsură să ofere un sprijin militar real sau chiar diplomatic concret Teheranului și este perceput ca fiind blocat pe margine. El trebuie să fie foarte atent în abordarea acestei chestiuni, deoarece orice mișcare care îl va înfuria pe Trump i-ar putea costa pe frontul ucrainean. Războiul arată, de asemenea, din nou că sistemele militare de fabricație rusă sunt ineficiente în fața sistemelor occidentale. Sistemele de apărare aeriană achiziționate înainte de război de țările din Golf au avut performanțe slabe până în prezent”.
Glenn Corn nu crede că Putin este în măsură să lanseze un atac împotriva Europei dincolo de operațiunile de „măsuri active” pe care le desfășoară deja pentru a slăbi și submina Europa. „El ar putea folosi amenințarea unei invazii pentru a ține Europa în dezechilibru, dar având în vedere pierderile sale de pe câmpul de luptă din Ucraina și problemele economice/sociale din Rusia, nu văd Moscova încercând să atace altă țară europeană în acest an”, este de părere Glenn Corn. 

Fostul expert senior din cadrul CIA consideră că multe țări vest-europene nu au reușit să sprijine Washingtonul în problema Iranului, lăsând impresia că europenii vor ca SUA să le servească interesele, dar că, atunci când sunt solicitați de Washington să ofere asistență, nu vor răspunde. „Acest lucru va avea un impact negativ asupra sprijinului acordat Europei de către mulți alegători americani și va amplifica probabil convingerea președintelui Trump că nu se poate avea încredere în Europa după primul său mandat, când i-a implorat pe europeni să înceteze să mai cumpere gaz și petrol din Rusia, să nu mai semneze acorduri importante cu China și să înceapă să crească cheltuielile pentru apărare, lucru pe care multe țări europene l-au ignorat. Din păcate, în opinia mea, răspunsul Europei la problema Iranului este lipsit de viziune și va deschide o ușă pentru Moscova să exploateze sentimentul de trădare al administrației americane”, subliniază Glenn Corn, profesor la Institutul de Politică Mondială de la Washington D.C. 

Acesta critică faptul că, în timp ce SUA au inclus cereri adresate Indiei de a-și reduce importurile de energie din Rusia ca parte a acordului comercial strategic semnat cu New Delhi, Uniunea Europeană nu a inclus astfel de prevederi, evidențiind ceea ce pare a fi un standard dublu pe care Bruxelles-ul îl menține: „Europenii critică SUA pentru că nu fac suficient în privința Ucrainei, în timp ce ei înșiși continuă să importe energie din Europa și nu sunt dispuși să exercite presiuni asupra marilor consumatori de petrol rusesc, precum India, pentru a reduce aceste importuri.

Glenn Corn mai spune că dacă Occidentul dorește să exercite presiuni asupra Rusiei, abordarea trebuie să fie unificată și multidirecțională, iar europenii ar trebui să recunoască faptul că Iranul a făcut parte din „frontul” împotriva Moscovei și amenințarea pe care regimul iranian o reprezintă pentru Golful Persic și Israel și, la rândul lor, ar trebui să sprijine mai mult eforturile de înlăturare a regimului iranian: „Regimul respectiv a dorit să elimine Israelul, în timp ce Moscova dorește să distrugă Ucraina. Atât Republica Islamică, cât și regimul lui Putin trebuie abordate, nu doar una dintre ele”.

Avertisment despre „fragilitatea” regimului lui Putin

Libertatea l-a întrebat pe Glenn Corn și cât de slabă este, de fapt, Rusia după mai bine de 4 ani de la începutul războiului din Ucraina. 

„Rusia este mai slabă astăzi decât era în ianuarie 2022. Economia a suferit din cauza războiului, iar impactul negativ sistematic pe termen lung asupra economiei și societății se va resimți mulți ani de acum înainte. Armata rusă a suferit un număr mare de victime pe câmpul de luptă, iar Rusia nu a reușit să oprească amenințarea la adresa aliaților săi din America Latină sau Orientul Mijlociu, deoarece ucrainenii au epuizat resursele rusești. 

Mulți ruși trăiesc în exil, iar societatea civilă din Rusia a fost grav afectată, ceea ce face ca Rusia să pară puternică la exterior, dar foarte fragilă în interior. Acest lucru nu înseamnă că regimul lui Putin se va prăbuși în viitorul imediat și că Putin ar putea să se mențină la putere folosind intimidarea și propaganda pentru a-și controla populația, întrucât, până în prezent, rușii au manifestat puțin interes în răsturnarea regimului său. Dar, având în vedere fragilitatea controlului său, ceva s-ar putea rupe în orice moment și ar putea duce la o schimbare bruscă. SUA și Europa trebuie să fie pregătite pentru un astfel de eveniment”, a declarat Glenn Corn pentru Libertatea. 

„Putin nu a reușit să demonstreze că are puterea de a-i proteja pe cei pe care îi consideră parteneri”

În ceea ce privește sprijinul extern pentru Putin, Glenn Corn spune că liderul de la Kremlin încearcă să dea lumii impresia că este apropiat de președintele Trump și a manipulat efectiv evenimentele pentru a promova această percepție. 

„Dar dacă merge prea departe împotriva lui Trump într-un loc precum Iranul sau în alte chestiuni (de exemplu, Caucazul de Sud), acest lucru s-ar putea întoarce rapid împotriva lui și l-ar putea lăsa fără dialog cu Trump. De asemenea, trebuie să înțeleagă că Trump este un președinte cu un singur mandat, iar următorul președinte al SUA s-ar putea să nu fie deschis la încercarea de a colabora cu Putin, lăsându-l și mai izolat”, explică Glenn Corn. 

Fostul oficial CIA mai precizează că Rusia nu poate proiecta puterea așa cum Putin voia ca lumea să creadă că poate, iar acest lucru a fost evident în Siria, Venezuela și acum în Iran. „Putin poate exploata greșelile adversarilor săi, ceea ce a făcut în Afganistan, Irak și Orientul Mijlociu cu foștii lideri americani și europeni. Dar nu a reușit să demonstreze că are puterea de a-i proteja pe cei pe care îi consideră parteneri. Ceea ce fac acum SUA în Iran este, de asemenea, un semnal de alarmă pentru establishmentul de securitate rus, care vede cum SUA și Israelul domină din nou câmpul de luptă din Iran, demonstrând superioritatea aeriană extinsă a capacităților americane. SUA controlează cerul deasupra Iranului de peste Atlantic, în timp ce Moscova nu poate controla cerul propriu în Ucraina, o țară situată la granița Rusiei. De fapt, Moscova nu își poate proteja propriul spațiu aerian de atacurile aeriene repetate ale Ucrainei, care au lovit ținte aflate adânc în interiorul Rusiei în numeroase ocazii. Această realitate este umilitoare pentru mulți ruși, inclusiv pentru membrii aparatului de securitate”, subliniază Glenn Corn.

Fostul oficial CIA a vorbit și despre vulnerabilitățile liderului de la Kremlin.
„Are mai multe vulnerabilități. Una este faptul că s-a izolat într-un vid informațional și într-o cameră de ecou. Putin aude ceea ce vrea ca oamenii să-i spună și este înconjurat de lingăi care se tem să-i spună adevărul. Probabil de aceea a lansat războiul dezastruos împotriva Ucrainei – pentru că a redus la tăcere opiniile disidente până la punctul în care oricine era critic față de ideea unei preluări militare a Ucrainei a avut opinia redusă la tăcere sau slăbită/acoperită de cei care spuneau exact ce voia Putin să audă. 

Economia rusă este o a doua slăbiciune. Putin nu a reușit niciodată să transforme economia într-una modernă și sănătoasă, capabilă să susțină creșterea necesară pentru extinderea imperiului și construirea unui aparat militar de încredere pentru a-și proiecta puterea. El nu a reușit niciodată să poziționeze Rusia ca exportator de bunuri sau servicii de înaltă tehnologie. 

Corupția este o a treia vulnerabilitate a regimului lui Vladimir Putin. Impactul negativ al corupției a fost observat în repetate rânduri în războiul împotriva Ucrainei. Corupția a dus la degradarea capacităților militare, la lupte interne între Ministerul Apărării, Statul Major General al Forțelor Armate și Serviciile de Securitate. Cu toate acestea, Rusia continuă să beneficieze de capacitatea sa de a duce război informațional împotriva inamicilor săi și de natura divizată a Occidentului. Moscova exploatează fisurile și diferențele dintre aliații NATO; alimentează teoriile conspirației în rândul alegătorilor europeni și americani și depune eforturi pentru a-și ține adversarii cu garda jos și incapabili să exploateze propriile slăbiciuni interne ale Moscovei, determinându-i să se lupte între ei sau pe plan intern”, mai spune Glenn Corn.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro