Horațiu Moldovan, președintele CNAS, critică proiectul de lege privind introducerea coplății la bolnavii de cancer
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Proiectul de Lege-cadru privind drepturile, protecţia şi serviciile acordate pacientului oncologic, inițiat de Velea Gheorghe, senatorul POT, care propune coplata serviciilor medicale de către bolnavii de cancer din România, a ajuns pe masa președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Contact de Libertatea, dr. Horațiu Remus Moldovan, președintele CNAS, a declarat în exclusivitate că acest proiect este în totală contradicție cu prevederile legale existente în acest moment în România, că restrânge drepturile bolnavilor cu afecțiuni oncologice și creează o barieră financiară în accesul la servicii medicale prin introducerea în mod expres a coplății.
Cuprins:
În prezent, diagnosticarea, tratamentul şi monitorizarea bolnavului oncologic este reglementată de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare, act normativ adoptat de Parlament și dedicat în mod special acestei categorii de pacienții, spune doctorul Moldovan.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate explică faptul că Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului (PNCC) în România se implementează pentru perioada 2023 - 2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional, în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.
În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate aceste reglementări au fost puse în aplicare printr-o serie de Hotărâri de Guvern și Ordine de ministru și de președinte al CNAS.
În baza acestor acte normative, Horațiu Moldovan arată că pacienții oncologici beneficiază de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale și servicii conexe actului medical din pachetul de bază, din cele incluse în programele naţionale de sănătate curative. De asemenea, ei sun scutiți de la coplată dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte resurse și, în același timp, beneficiază de asigurare, fără plata contribuției, dacă nu realizează venituri.
Președintele CNAS nu susține proiectul legislativ al senatorului POT
Horațiu Moldovan subliniază că statul român a întreprins toate demersurile pentru punerea în aplicare a PNCC, ceea ce a condus la:
- scurtarea timpului de la momentul suspiciunii de boala oncologică și până la stabilirea diagnosticului de certitudine;
- tratament medicamentos țintit prin introducerea subprogramelor de testări genetice;
- diversificarea unor servicii și plata acestora la nivel realizat (radioterapie, testări genetice etc.);
- introducerea unor servicii de psihooncologie.
- Toate aceste intervenții au permis accesul gratuit al pacientului oncologic la servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, precum și servicii conexe actului medical.
- În cadrul programelor naţionale de sănătate curative a fost creat Programul naţional de îngrijiri paliative care urmează a fi adoptat în anul 2026, program care are ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții pacientului oncologic în stadii avansate și în stadii terminale de boală, asigurând astfel sprijin familiilor și aparținătorilor pacienților, prin resurse și suport necesare pentru a face față situațiilor dificile.
- Această categorie de pacienți beneficiază de concedii medicale (1 an și 6 luni într-un interval de 2 ani), iar persoana care îngrijește/însoțește un pacient cu afecțiuni oncologice la intervenţii chirurgicale şi tratamente, are drept la concediu medical de 45 de zile într-un interval de 12 luni.
- Actuala lege privind PNCC a fost elaborată cu participarea profesioniștilor din domeniul medical, a asociațiilor de pacienți, sub autoritatea Administrației Prezidențiale a României.
- Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se actualizează în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.
„Din reglementările mai sus menționate care produc efecte juridice și pe baza cărora pacienții oncologici beneficiază de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale și servicii conexe actului medical, precum și de cele din programele naționale de sănătate curative, rezultă faptul că proiectul de lege – cadru e în totală contradicție cu aceste prevederi legale, restrânge drepturile bolnavilor cu afecțiuni oncologice și creează o barieră financiară în accesul la servicii medicale prin introducerea în mod expres a coplății”, e critica principală pe care președintele CNAS o aduce proiectului de lege inițiat de Velea Gheorghe.
În concluzie, CNAS nu susține proiectul de Lege-cadru privind drepturile, protecţia şi serviciile acordate pacientului oncologic: ,,Nu vrem să se distrugă ceea ce s-a obținut cu greu din punct de vedere legislativ și bugetar”, este mesajul președintelui CNAS.
Nicoleta Pauliuc, senator PNL și supraviețuitoare de cancer respinge cu fermitate proiectul privind coplata pacienților oncologici
Senatoarea Nicoleta Pauliuc, supraviețuitoare de cancer și inițiatoare a Legii privind declararea Zilei Naționale a Supraviețuitorilor de Cancer, a precizat pentru Libertatea că a fost și va rămâne o voce fermă pentru drepturile pacienților oncologici. ,,Resping cu fermitate propunerea legislativă a Partidului Oamenilor Tineri (POT) care introduce coplata pentru pacienții oncologici. Este o inițiativă nedreaptă, cinică și ruptă de realitatea dură pe care o trăiesc cei care luptă cu cancerul în fiecare zi.
Nu putem cere bani în plus pentru tratamentul oncologic unor oameni care deja plătesc, zi de zi, un preț uriaș - fizic, emoțional și psihologic.
Cred cu tărie că orice lege care vizează sănătatea, în mod particular prevenirea și combaterea cancerului, trebuie elaborată doar în consultare cu specialiștii din sistemul medical, cu asociațiile de pacienți și cu societatea civilă. Altfel, riscăm să transformăm Parlamentul într-un laborator de experimente sociale fără nicio legătură cu nevoile reale ale cetățenilor”.
În opinia sa, compasiunea trebuie să fie pusă mai presus de calcule bugetare, iar statul trebuie să trateze cu responsabilitate și empatie nevoile celor mai vulnerabili. ,,Accesul gratuit și necondiționat la tratament trebuie să rămână un pilon de bază în lupta împotriva cancerului”, a concluzionat Nicoleta Pauliuc.
