Cum s-a „încălzit” România în ultimele decenii. Patru județe din centrul și nord-vestul țării, cel mai afectate de încălzirea climatică

Analiza unui expert de talie mondială

Realitatea dură se manifestă accentuat și în anul 2026, caracterizat, până în prezent, de episoade lungi de secetă și căldură excesivă. 

Meteorologul și doctorul în fizică Monica Ioniță Scholz, cercetător la Institutul pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven (Garmania), a analizat pentru InfoClima modul în care s-au manifestat, în perioada 1961-2024, valurile de căldură la nivelul județelor României. 

Concluzia este una îngrijorătoare: toate județele țării au înregistrat creșteri importante ale perioadelor de căldură extremă, cele mai afectate fiind zonele din centrul și nord-vestul țării, respectiv din sud.

„Valurile de căldură nu mai sunt doar episoade izolate ale unor veri neobișnuit de calde. Privite pe parcursul mai multor decenii, ele oferă una dintre cele mai clare imagini asupra modului în care se schimbă clima României. 

Per ansamblu, clima nu se schimbă doar prin creșterea temperaturii medii, ci și prin schimbarea extremelor. Iar acestea sunt cele pe care societatea le resimte cel mai puternic: în sănătate, agricultură, ecosisteme, consumul de energie și viața de zi cu zi. Un an foarte cald poate fi o excepție; mai multe decenii care evoluează în aceeași direcție spun însă o poveste climatică”, spune meteorologul.

Ultimii 20 de ani, tendință accelerată de căldură extremă

Media națională pentru întreaga perioadă analizată este de aproximativ 8 zile de val de căldură pe an. Evoluția pe decenii arată, însă, o creștere accelerată: dacă în anii 1970-1980 numărul de zile foarte calde se situa constant sub medie, începând cu mijlocul anilor 2000 situația arată vârfuri tot mai frecvente și mai înalte. 

Recordul absolut a fost înregistrat în 2012, cu 46 de zile de căldură extremă. Datele din perioada 2021-2024 arată din nou o tendință ascendentă abruptă, fiind depășit pragul de 40 de zile pe an.

Analiza tendinței de creștere a perioadelor caniculare pe județe arată diferențe regionale semnificative:

*Județele cele mai afectate: Bistrița-Năsăud (+27 zile de val de căldură pe an, față de 1961), Satu Mare (+26), Cluj (+26), Alba (+26), Maramureș (+23), Vâlcea (+25), Dâmbovița (+25), Tulcea (+25)

*Județe cu creșteri moderate: Mehedinți (+20), Dolj (+20), Brăila (+20), Vrancea (+20), Suceava (+20), Bacău (+20), Vaslui (+20)

*Județe cu creșteri mai reduse: Neamț (+17), Teleorman (+17), Călărași (+17), Giurgiu (+18), Covasna (+18), Ialomița (+18)

Se remarcă faptul că zona de centru și de nord-vest a țării (Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Sălaj, Satu Mare și Maramureș) formează un nucleu cu unele dintre cele mai accentuate creșteri ale perioadelor de căldură extremă din țară, alături de câteva județe din sudul țării (Vâlcea, Dâmbovița și Argeș).

Patru zile de căldură extremă în plus, în fiecare deceniu

Una dintre cele mai relevante constatări a analizei realizate de Monica Ioniță Scholz este cea referitoare la ritmul de creștere la fiecare 10 ani. 

Astfel, pentru topul județelor care s-au „încălzit” cel mai mult în ultimii 60 de ani (Bistrița-Năsăud, Alba, Cluj, Satu Mare, Mureș, Vâlcea, Tulcea, Dâmbovița, Argeș, Maramureș), estimările arată o creștere de 3,7 – 4,2 zile de căldură extremă în plus la fiecare deceniu, față de estimările „prudente” de 2,5 – 3,4 zile. 

Cu alte cuvinte, nu doar că valurile de căldură devin mai frecvente, dar viteza cu care se acumulează aceste zile suplimentare este în creștere, ceea ce reprezintă un semnal critic în ceea ce privește accelerarea fenomenului schimbărilor climatice.

Potrivit Agenției Naționale de Meteorologie, un val de căldură este definit ca o perioadă de minimum trei zile consecutive în care temperatura maximă zilnică depășește percentila 90 a temperaturii maxime specifică acelei zile calendaristice, calculată statistic pentru o perioadă de referință (1991 – 2020). 

Specialiștii compară fiecare zi cu istoricul acelei date din calendar la stația respectivă, iar dacă temperatura este mai mare decât 90% din valorile istorice înregistrate în acea perioadă a anului, perioada e considerată a fi una cu căldură „extremă”. O altă condiție este ca temperatura maximă zilnică a aerului în perioada celor trei zile să fie mai mare de 28 °C.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro